Panica provocată de hantavirus, nejustificată. OMS anunță că noul virus nu va provoca următoarea pandemie

Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) dau asigurări că infecția cu hantavirus „nu este un nou Covid-19”. Deși criza sanitară de la bordul vasului de croazieră MV Hondius ne readuce aminte de perioada pandemiei de coronavirus, autoritățile sanitare insistă că nu avem de ce să ne facem griji.

Există, într-adevăr, numeroase diferențe între cele două tipuri de infecții. Iată care sunt acestea, potrivit experților din domeniul sănătății.

Covid-19 vs. hantavirus: origini

Covid-19 este o boală infecțioasă virală cauzată de un coronavirus, SARS-CoV-2. A apărut în China la sfârșitul anului 2019. Acolo a fost vorba despre o transmitere naturală de la animal la om, survenită, a priori, în perimetrul pieței agroalimentare din Wuhan. Cel puțin asta susținea varianta oficială. A existat, însă, și una „pe surse”, care vorbea despre o „evadare” a unui virus modificat pe cale experimentală dintr-un laborator.

Prima variantă este susținută puternic de majoritatea oamenilor de știință. Sars-CoV-2 este un virus descoperit la începutul lui ianuarie 2020, iar la 11 martie OMS deja vorbea despre o pandemie. Cifrele OMS spun că au existat 20 de milioane de morți la nivel global, iar economia mondială a fost devastată.

Hantavirusul își ia numele de la râul coreean Hantan. Primul episod epidemiologic a apărut în timpul Războiului din Coreea (1950-1953). În cazul de față, vorbim despre un virus prezent pe toate continentele, mai ales în Asia și Europa, fiind monitorizat în zonele unde este endemic.

Transmitere și simptome

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate, care elimină virusul prin salivă, urină și excremente. Practic, inhalarea prafului contaminat cu acele excreții reprezintă principala cale de infectare.

Tulpina Anzi este singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri despre care se cunoaște că se transmite de la om la om. Are o perioadă de incubație cuprinsă între una și șase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile, în medie, după apariția simptomelor, pentru Sars-CoV-2.

Deși transmiterea interumană a hantavirusului Anzi (care este tulpina identificată pe vasul de croazieră) „se realizează pe cale aeriană, ea necesită condiții foarte speciale de proximitate, de promiscuitate sau un teren de fragilitate medicală la persoanele expuse, dincolo de ceea ce se cunoaște pentru alte virusuri respiratorii”, inclusiv pentru Sars-CoV-2, a explicat Virginie Sauvage de la Institutul Pasteur din Paris, directoarea Centrului Naționale de Referință pentru Hantavirusuri.

Potrivit acesteia, „perioada de transmitere cu cel mai mare risc” pentru hantavirus este cea a apariției primelor simptome, care adeseori preced o spitalizare. Astfel, cei apropiați sunt persoanele cele mai expuse, „mai ales în timpul contactelor foarte apropiate (contact sexual) sau al unor momente de viață din spațiile închise (cameră, vehicul etc.)”.

În timp ce hantavirusurile pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice, Covid -19 este doar o boală respiratorie. Aceasta poate provoca febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, pierderea mirosului și a gustului.

De ce risc mai mic de pandemie

Argentina este o țară confruntată, deja, cu un focar de hantavirus. În 2018-2019, a provocat 11 decese.

Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenția națională de cercetări științifice din Buenos Aires, spune că „un virus care ar ucide 50% din populație ar decima-o pe aceasta rapid, privându-se de ocazia de a se răspândi”. Or, întrucât hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate care poate ajunge la 40%, „decesele survin repede. Când vorbim de hantavirus, izolarea bolnavilor, implementată fără amânare, întrerupe rapid lanțul de transmitere virală”.

Așadar, „totul se petrece mult mai repede – o singură persoană îl transmite, 10 se infectează și, fără un tratament adecvat, mor. De aceea, riscul unei pandemii de hantavirus este mult mai mic”.

În schimb, „Covid-19 nu provine de la un virus cu mortalitate rapidă. Mai întâi infectează mii de persoane, înainte ca decesele să înceapă să se acumuleze”.

Despre tratamente și vaccinuri

Din păcate, așa cum recunoaște și specialistul în boli infecțioase Vincent Robin, de la ANRS-Mie, „nu există în prezent niciun tratament specific, nici vreun vaccin împotriva hantavirusului. Însă, cu cât îngrijirea medicală este mai rapidă, cu atât mai bun va fi prognosticul”.

În cazul unor leziuni pulmonare severe, o asistență respiratorie este necesară, mai ales în secția de reanimare. Dacă apare o insuficiență renală, poate fi necesară dializa.

Pentru Covid-19, îngrijirile medicale urmăresc atenuarea simptomelor (paracetamol), dar și antivirale care pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale bolii.

Legat de vaccin, Vincent Ronin explică: „Au fost realizate studii pe anumite tulpini ale virusului, dar eficacitatea lor nu a fost încă dovedită la nivelul tuturor hantavirusurilor”.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Încă 3 pasageri de pe vasul de croazieră MV Hondius au fost testați pozitiv cu hantavirus

Zeci de cazuri de hantavirus, raportate anual în Ucraina. Autoritățile sanitare avertizează asupra riscurilor de infectare

Un american de pe nava de croazieră MV Hondius a fost depistat pozitiv pentru hantavirus. Anunțul Departamentului Sănătății din SUA

Avionul cu cei 14 spanioli de pe nava cu hantavirus a aterizat la Madrid. Ce alte state au organizat zboruri de repatriere din Tenerife

Ce măsuri preventive împotriva hantavirusului ia România. Adrian Marinescu: „Nu există un risc real”