Acest lucru a fost evidențiat în cadrul Forumului EFE „Noile provocări ale sistemului sanitar: sănătate mintală, boli cronice și terapii avansate”, promovat de Johnson & Johnson, care a fost deschis de consilierul pentru Sănătate, Marciano Gómez.

Gómez a subliniat că sănătatea mintală „este un element-cheie” pentru Comunitatea Valenciană și a evidențiat Planul Valencian de Sănătate Mintală și Adicții 2024-2027, finanțat cu 724 de milioane de euro, precum și crearea Direcției Generale de Sănătate Mintală și Adicții, aflată în subordinea Consilieriei.

Eleonora Minissi, psiholog și cercetător la Institutul Universitar de Cercetare în Tehnologie Centrată pe Om al Universității Politehnice din Valencia (HumanTech UPV), a subliniat în cadrul întâlnirii importanța biomarkerilor digitali pentru îmbunătățirea proceselor de diagnostic și tratare a tulburărilor de sănătate mintală.

„Un biomarker este un concept relevant în medicina de precizie, reprezintă o caracteristică măsurabilă a prezenței potențiale a unui anumit tip de tulburare în sănătatea fizică sau mintală a unei persoane. Trecerea la digital are loc atunci când biomarkerul se manifestă sau se exprimă în timpul interacțiunii dintre pacient și tehnologie”, a explicat Minissi.

O aplicație mobilă cu inteligență artificială

Cercetătoarea de la HumanTech UPV a subliniat că există „anumite tipare” în comportamentul utilizatorilor atunci când interacționează cu telefoanele mobile sau cu rețelele sociale, care „pot indica faptul că acea persoană suferă de un anumit tip de tulburare de sănătate mintală”.

În acest sens, Minissi a arătat că pacientul ar putea instala o aplicație pe telefon pentru a răspunde săptămânal la întrebări. „Pe baza răspunsurilor, cu ajutorul inteligenței artificiale, putem detecta biomarkeri digitali pe care medicul îi poate avea la dispoziție”, a precizat ea.

Acest lucru permite realizarea unui diagnostic diferențial, deoarece un triaj timpuriu prin utilizarea inteligenței artificiale, a afirmat Minissi, „poate ajuta la prioritizarea și organizarea cererii, astfel încât nimeni să nu fie exclus, dar acordând mai multă importanță cazurilor urgente”.

Psihologul a subliniat că acești indicatori trimit notificări și alerte personalului medical, care, datorită aplicației mobile, poate vedea dacă pacientul are nevoie de sprijin și „poate interveni fără a aștepta momentul consultației, când ar putea fi prea târziu”.

Minissi a evidențiat că există deja „cazuri de succes” și a menționat că la UPV s-a lucrat la detectarea riscului de tulburare de stres posttraumatic la minorii care trăiesc în zona zero a inundațiilor (dana) sau la identificarea tulburărilor din spectrul autist prin jocuri destinate copiilor.

Figura pacientului virtual

Un alt instrument prezentat de Minissi la Forumul EFE este pacientul virtual, un produs dezvoltat în ultimii ani la UPV, care poate ajuta la formarea noilor generații de medici pentru a „exersa”.

Cu scopul de a evita ca aceștia să se confrunte pentru prima dată cu situații complexe într-o consultație reală, profesioniștii pot simula o vizită în care pot alege genul, vârsta, diagnosticul și chiar aspectul fizic al pacientului, astfel încât noii psihologi „să poată învăța să interacționeze fără a apela la actori”, a asigurat ea.

Psihologul a afirmat că acest instrument poate fi utilizat pentru ca viitorii specialiști să exerseze nu doar protocoalele de intervenție sau diagnosticele, ci și modul de interacțiune cu pacienții și de transmitere a „anumitor tipuri de vești”.

„Aceste instrumente nu își propun să înlocuiască medicul în procesul de diagnostic, ci să organizeze cererea și să acorde prioritate cazurilor care au nevoie de evaluare imediată”, a adăugat cercetătoarea.