Vineri a fost o zi proastă pentru investitorii de pe bursele din întreaga lume.
După săptămâni în care piețele atinseseră recorduri pe bandă rulantă, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială, a venit și corecția – bruscă și generalizată, scrie AP.
Ce s-a întâmplat pe bursă
Principalii indici americani au scăzut semnificativ față de maximele istorice atinse cu o zi înainte. S&P 500 a coborât cu 1,2%, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1%), iar Nasdaq – indicele dominat de companii tech – a scăzut cu 1,5%.
În Europa și Asia, scăderile au depășit 1,5% pe majoritatea piețelor. Bursa sud-coreeană a fost cea mai afectată, cu un minus de 6,1% într-o singură zi.
Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, compania care a devenit simbolul revoluției inteligenței artificiale: acțiunile sale au scăzut cu 4,4% vineri, deși rămân cu peste 26% în plus față de începutul anului.
Micron Technology a pierdut 6,6% într-o zi, în ciuda unui avans de aproape 154% de la 1 ianuarie.
De ce s-a întâmplat
Răspunsul scurt: petrolul și dobânzile.
Războiul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală prin care trece o parte importantă din petrolul mondial – rămâne închisă pentru petroliere.
Asta a dus prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari, față de aproximativ 70 de dolari înainte de conflict.
Petrolul mai scump înseamnă inflație mai mare. Iar inflația mai mare complică planurile Rezervei Federale americane (Fed), banca centrală a SUA, de a reduce dobânzile. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ieftini creditele în acest an – ba chiar au început să parieze că dobânzile ar putea fi majorate în 2026.
Această perspectivă a agitat puternic piața obligațiunilor.
Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,13% – un nivel nevăzut din 2007, de dinainte de criza financiară globală.
De ce contează randamentele obligațiunilor
Pentru cei mai puțin familiarizați cu aceste instrumente: când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii, consum mai redus.
În plus, dobânzile mai mari fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive față de obligațiuni, ceea ce tinde să ducă bursele în jos.
Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de momente, pentru că depind mai mult de împrumuturi pentru a crește.
Indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4% — dublu față de S&P 500.
Ce spun analiștii
Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din tehnologie și inteligență artificială, crescuseră probabil prea mult, prea repede.
„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, precizând totuși că fundamentele economiei americane rămân solide.
„Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a adăugat el.
Economia americană dă în continuare semne de rezistență – producția industrială a crescut peste așteptări luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă este exact scenarul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.
MAI MULT MEDIAFAX
