Timp de aproape două decenii, Berlinul s-a putut lăuda cu una dintre cele mai puternice piețe ale muncii din zona euro, deoarece cererea de mașini și utilaje germane din China și din alte părți a stimulat industria dependentă de exporturi a țării, iar forța de muncă a crescut pe măsură ce lucrătorii calificați din alte țări ale UE s-au mutat în Germania, anunță Financial Times.
Reformele controversate de la începutul noului mileniu, care vizau reintegrarea mai rapidă a oamenilor în câmpul muncii, au stimulat ocuparea forței de muncă. Ani de zile, economiștii avertizaseră că o populație îmbătrânită va produce o lipsă cronică de forță de muncă, în timp ce ocuparea forței de muncă va crește puternic.
„Deceniul de aur s-a încheiat”
Acum, Germania suferă de o creștere a șomajului, deoarece mai mulți ani de stagnare economică și declin industrial , determinate parțial de concurența din partea Chinei, se reflectă în cele din urmă și pe piața muncii. „«Deceniul de aur» din 2009 până în 2019, marcat de o puternică creare de locuri de muncă și de o scădere a șomajului, s-a încheiat”, a declarat Holger Schäfer, expert pe piața muncii la Institutul Economic German (IW), un think-tank.
În timp ce șomajul în zona euro a scăzut la un minim istoric de 6,1% la începutul acestui an, numărul persoanelor fără loc de muncă din Germania a crescut în 42 din ultimele 48 de luni. În aprilie, numărul a depășit 3 milioane – un prag sensibil din punct de vedere politic – pe o bază ajustată sezonier, pentru prima dată în 15 ani.
Cea mai mare economie UE, în spirală descendentă
Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), a avertizat că cea mai mare economie a Europei riscă să fie prinsă într-o „spirală descendentă”, deoarece creșterea șomajului a sporit presiunea asupra unui sistem de securitate socială pe care deja abia și-l putea permite.
Cheltuielile Germaniei pentru securitatea socială ca procent din PIB sunt la niveluri record, excluzând anii pandemiei de Covid-19. Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut anul trecut în fața membrilor partidului său creștin-democrat (CDU) că „statul bunăstării așa cum îl cunoaștem astăzi nu mai poate fi finanțat de economia noastră”.
O treime din populație susține partide populiste
Creșterea șomajului peste 3 milioane amenință să provoace noi tulburări politice într-un moment în care sondajele de opinie sugerează că peste o treime dintre alegătorii din Germania susțin partide populiste de dreapta și stânga.
Merz a recunoscut problema, declarând anul trecut că creșterea șomajului era „dovada” că țara avea nevoie de „reforme ale politicii economice, reforme ale procedurilor de aprobare și multe altele în Germania”. Merz încearcă să relanseze economia printr-o serie de cheltuieli alimentate de datorii pentru infrastructură și apărare, dar impactul războiului din Iran asupra piețelor energetice și a lanțurilor de aprovizionare spulberă speranțele unei redresări puternice.
După ce și-a revenit după criza provocată de Covid-19, PIB-ul Germaniei a crescut abia peste nivelul de dinainte de pandemie. De la criza financiară globală, „piața muncii puternică din Germania a fost liantul care a ținut economia laolaltă”, a declarat Carsten Brzeski, directorul macroeconomic global al ING. Însă el a avertizat: „Impactul întârziat al crizei economice se resimte acum și pe piața muncii.”
Având în vedere șocul prețurilor la energie de după războiul din Iran spulberă speranțele unei redresări economice în acest an, Brzeski se așteaptă la o nouă creștere a șomajului, cu până la 300.000 de persoane, în acest an. Deși este încă mult sub recordul postbelic de 5 milioane atins la începutul anului 2005, acesta ar fi cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală.
Cele mai afectate industrii
Producătorii auto, grupurile de inginerie și companiile chimice din Germania au pierdut locuri de muncă de ani de zile din cauza unei combinații de costuri ridicate ale energiei și forței de muncă și a concurenței tot mai mari din partea rivalilor chinezi.
Războiul comercial al președintelui Donald Trump a slăbit cererea din SUA pentru bunuri germane, inclusiv automobile și produse farmaceutice. Cu toate acestea, până de curând, creșterea ocupării forței de muncă în sectorul public „compensase pierderile din economia privată”, a declarat Schäfer. De la mijlocul anului 2025, această situație s-a inversat.
Volkswagen elimină 50.000 de locuri de muncă în țara sa până în 2030, în timp ce Bosch vrea să elimine 22.000 până la aceeași dată.
Asociația Germană a Industriei Auto a avertizat luna aceasta că un total de 225.000 de locuri de muncă vor dispărea probabil până în 2035, cu aproximativ 35.000 mai mult decât se estimase anterior.
Concedieri voluntare
Din cauza legislației rigide privind ocuparea forței de muncă din Germania, care face ca concedierile să fie costisitoare, multe companii încearcă să evite concedierile în masă.
În schimb, încearcă să utilizeze concedieri voluntare, să restricționeze angajările și să stimuleze pensionarea anticipată.
Prin urmare, angajările „aproape au stagnat”, potrivit lui Fitzenberger. „Șansele de a găsi un nou loc de muncă au scăzut brusc, ajungând la niveluri înregistrate ultima dată în timpul pandemiei”, a spus el, adăugând că șomerii „rămân șomeri pentru mai mult timp, iar unii se retrag complet de pe piața muncii”.
De la invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 26%, conform datelor furnizate de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În 2025, numărul de posturi de bază anunțate a fost cu 42% sub media pe cinci ani, conform datelor furnizate de Stepstone.de, un portal de locuri de muncă. Șomajul în rândul tinerilor a crescut vertiginos în special în ultimii patru ani. Mulți tineri „bine calificați” se luptă să găsească un loc de muncă și rămân „blocați într-un fel de tipar de așteptare”, spune Torsten Henzelmann, director general pentru Europa Centrală la firma de consultanță Roland Berger.
Compania sa, despre care Henzelmann a spus că nu a redus angajările, primește în prezent până la 1.000 de cereri pe lună pentru stagii de practică, o creștere accentuată față de acum câțiva ani. Economiștii spun că este prea devreme pentru a evalua în ce măsură inteligența artificială generativă afectează deciziile de angajare. Însă Fitzenberger subliniază că firmele adoptă rapid instrumente precum ChatGPT.
La 4%, rata șomajului din Germania, calculată de agenția de statistică Eurostat — care utilizează indicatori ușor diferiți — este încă mult sub nivelul de 11% atins în punctul culminant al crizei pieței muncii din țară, în 2005, și sub media europeană. Statisticile Germaniei sunt însă mărite de populația îmbătrânită. În termeni absoluți, numărul șomerilor a crescut cu un sfert în patru ani.
MAI MULT MEDIAFAX
