Au trecut deja două săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, iar consultările de la Cotroceni nu par să fi spart blocajul politic de la București. Formarea unei noi guvernări rămâne incertă, în lipsa unei majorități clare și a unui acord între partidele care ar putea susține viitorul executiv.
Cât poate sta o țară fără guvern? Intermatele lungi din istoria României
Cel mai cunoscut exemplu de interimat lung rămâne interimatul Guvernului Emil Boc din 2009. Cabinetul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009 și a rămas în funcție, cu atribuții limitate, până pe 23 decembrie 2009, când un nou cabinet condus tot de Emil Boc a primit votul de încredere și a depus jurământul. A fost o perioadă de aproximativ 71 de zile, marcată de alegeri prezidențiale, nominalizări controversate și blocaj între Palatul Cotroceni și majoritatea parlamentară.
Un alt episod lung a fost criza politică din 2021. Guvernul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021, cu 281 de voturi, și a rămas cu atribuții limitate până la învestirea Guvernului Nicolae Ciucă, pe 25 noiembrie 2021. Perioada a durat aproximativ 51 de zile.
Belgia: recorduri mondiale fără guvern deplin
Belgia este exemplul clasic al unei țări care a funcționat perioade foarte lungi fără guvern cu puteri depline. După alegerile din 13 iunie 2010, Belgia a avut nevoie de 541 de zile pentru formarea unui nou guvern, record recunoscut de Guinness World Records pentru cea mai lungă perioadă de formare a unui guvern în timp de pace. Dacă se calculează de la demisia guvernului anterior, perioada fără guvern ales ajunge la 589 de zile.
Belgia a repetat apoi performanța, chiar mai spectaculos, după prăbușirea coaliției în decembrie 2018. Țara a funcționat 652 de zile cu guverne caretaker sau minoritare până la instalarea unui guvern deplin în octombrie 2020.
Explicația ține de fragmentarea politică, de împărțirea lingvistică flamando-valonă și de sistemul federal foarte complex. Paradoxal, Belgia a continuat să funcționeze administrativ, tocmai pentru că multe competențe sunt descentralizate, iar guvernul interimar are mecanisme clare de continuitate.
Olanda: negocieri de 299 de zile
Olanda este un alt exemplu european de formare lentă a guvernului. După alegerile din martie 2021, al patrulea cabinet condus de Mark Rutte a fost învestit pe 10 ianuarie 2022, la 299 de zile după scrutin. A fost cea mai lungă perioadă de formare guvernamentală din istoria modernă a Olandei.
Și după alegerile din noiembrie 2023 negocierile au fost lungi: Guvernul Dick Schoof a fost depus jurământul pe 2 iulie 2024, la peste 220 de zile după alegeri. Camera Reprezentanților din Olanda a consemnat oficial că alegerile din noiembrie 2023 au dus la formarea Cabinetului Schoof, învestit pe 2 iulie 2024.
Bulgaria: țara guvernelor interimare repetate
Bulgaria nu a avut neapărat un singur record ca Belgia, ci o succesiune de crize politice. Din 2021, țara a trecut prin mai multe runde de alegeri anticipate și guverne interimare, pe fondul incapacității partidelor de a forma majorități stabile. Consiliul Europei nota în 2024 ciclul de șapte alegeri parlamentare anticipate din 2021 până atunci, pe fondul eșecurilor repetate de formare a unor guverne stabile.
În 2023, Bulgaria a reușit să instaleze Guvernul Nikolai Denkov pe 6 iunie, după cinci alegeri în doi ani. Instabilitatea a continuat însă: în 2024, observatorii regionali descriau Bulgaria drept „o țară a guvernelor interimare”, în care cabinetele numite de președinte au guvernat o parte semnificativă a perioadei recente.
Acum situația pare că s-a calmat după recentele alegeri anticipate.
Spania: 314 zile de guvern interimar
Spania a trecut printr-un blocaj major după alegerile generale din 20 decembrie 2015. Niciun partid nu a obținut majoritate, iar negocierile eșuate au dus la repetarea alegerilor. Guvernul condus de Mariano Rajoy a rămas în funcție ca executiv interimar timp de 314 zile, până la depunerea jurământului noului guvern.
MAI MULT MEDIAFAX
