Fostul șef ADR lansează o nouă acuzație împotriva Oanei Gheorghiu. Ar negocia în secret implementarea platformei digitale moldovenești în România, deși „nu respectă regulile europene”. Pe cine a trimis vicepremierul într-o vizită discretă la Chișinău

Scandalul legat de suspiciunile de trafic de influență exercitat de vicepremierul Oana Gheorghiu în favoarea grupului german Schwarz Group ia amploare. Culisele acestui caz, care atestă o abordare riscantă pentru echilibrul instituțional al României, au implicații până în Republica Moldova. Miza este uriașă: renunțarea la „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul ministru al Economiei Radu Miruță, și implementarea în țara noastră a modelului M-Connect din țara vecină. Fără licitație publică, așa cum prevede legea. Care, în plus, nici nu respectă reglementările de la Bruxelles și ale PNRR. Gândul a stat de vorbă cu președintele demis al ADR, Dragoș Vlad, pentru a reface traseul unui demers foarte asemănător cu afacerea Schwarz, instrumentat de vicepremierul României. Acesta ne-a explicat de ce lanțul de acțiuni derulate sub tutela Oanei Gheorghiu converg către un plan bine pus la punct, care vizează confiscarea soluțiilor tehnologice ale statului, deplin corelate cu cerințele PNRR. 

• Documentele intrate în posesia Gândul arată că doi dintre oamenii de încredere ai Oanei Gheorghiu, secretarul de stat Mădălina Marcu și consilierul de stat Aurel-Cătălin Giulescu (actual președinte al ADR după ce vicepremierul l-a concediat pe fostul director Dragoș Vlad (detalii AICI) au efectuat o vizită peste Prut, la începutul lunii aprilie. 
• Acest demers s-a făcut fără notificarea instituției responsabile cu digitalizarea României, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), dar și fără participarea reprezentanților acesteia. 
• „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” avea deja obținute toate avizele și aprobările necesare, printr-o Hotărâre de Guvern semnată de ministrul Economiei Radu Miruță de la momentul negocierii proiectului, în toamna lui 2025.

Aceeași rețetă ca în cazul Schwarz Group: lobby discret al Oanei Gheorghiu în favoarea unui grup de interese

• Potrivit unor informații intrate în posesia Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), vizita desfășurată în mare secret de cei doi oameni de încredere ai Oanei Gheorghiu avea ca obiect înlocuirea PNI cu un mecanism tip memorandum. Acesta ar viza implementarea platformei M-Connect, care reglementează toată arhitectura digitală interoperațională din Republica Moldova. 

• La acel moment, așa cum a declarat Dragoș Vlad în exclusivitate pentru Gândul, „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” era deja aprobată prin OUG semnată de Radu Miruță, ministru al Economiei în perioada discutării proiectului .

Noul șef al ADR a anulat vineri procedura de achiziție a PNI

Pe 13 mai, Gândul a dezvăluit în premieră presiunile exercitate de Gheorghiu asupra fostului șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad.

Noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu (foto), numit tot de vicepremierul Gheorghiu, a decis vineri, 15 mai, să anuleze procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”.

Platforma IT ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, ajutând cetățenii să facă mai puține drumuri la ghișeu. Motivul invocat este că lansarea achiziției, în luna februarie din acest an, în mandatul recent demisului președinte ADR, „s-a făcut prematur, fără îndeplinirea condițiilor legale”.

Fostul șef al ADR: Spațiul digital comun între România și Moldova a fost foarte bine făcut

Într-o intervenție în exclusivitate pentru Gândul, fostul director al Autorității pentru Digitalizarea României, demis de Oana Gheorghiu, a lansat o serie de acuzații grave în acest caz. Concret, acesta apreciază că vizita la Chișinău a celor doi oficiali ai Guvernului României ar fi parte dintr-un plan de a eluda legea. Fostul director a trasat și istoricul acestui amplu program de digitalizare a instituțiilor statului.

,,Când era președinte Octavian Oprea (n.r. – al ADR), au lucrat pe sub masă, în mandatul domnului Cîțu. Un memorandum din perioada pandemiei, inclusiv pe domeniul de digitalizare. Acest memorandum între cele două țări s-a făcut undeva în 2022.

Premier Ciucă, ministru la digitalizare era domnul Marcel Boloș. S-a semnat memorandumul, discuțiile pregătitoare încep în perioada 2020-2021. Se creează un spațiu comun digital între România și Republica Moldova, foarte bine făcut. ADR a fost desemnată din partea statului român, iar din partea Republicii Moldova Agenția Electronică Guvernamentală. 

Platforma M-Connect nu respectă regulile europene foarte stricte și GPDR

Diferențele sunt în sensul următor. Ei pleacă de la zero. Pentru aceste agenții la nivel de guvern al Republicii Moldova se construiește un sistem. A venit cererea de finanțare de la Banca Mondială din partea M-Connect.

Dar ei nu sunt sub incidența regulamentelor europene sau GPDR, prevederi care nu neapărat că sunt restrictive, ci sunt foarte stricte la baza de date între diverse sisteme ale diverselor entități. Că vorbim de date despre persoane, entități, achiziții publice șamd. ADR trebuia să ofere plusurile între ele”, a explicat Dragoș Vlad.

De ce ar fi mai avantajoasă arhitectura digitală a statului în țara vecină

Ce oferă, însă, sistemul din țara vecină este saltul tehnologic, căci beneficiază de consultanți din Estonia, țară renumită pentrui avansul ei digital, completează acesta.

”Cei din Moldova au avut un avantaj din punctul ăsta de vedere. Republica Moldova beneficiază de o consultanță prin Banca Mondială, fac un salt tehnologic în domeniul digitalizării. Sunt consultanți estonieni. Din punctul ăsta de vedere, fac servicii publice digitale mult mai aprofundat decât o facem noi. Pentru că noi avem lucrurile dispersate. Asta e partea tehnică, noi trebuie să construim o arhitectură instituțională, o arhitectură digitală a statului”. 

Dragoș Vlad: Vizita din aprilie dovedește că a fost un plan și că s-au ținut de el

În opinia fostului director al ADR, acea vizită din aprilie la Chișinău, urmată de destituirea sa și anularea licitației de către succesorul său în funcție, Cătălin Giclescu, prezent atunci în delegație, converg către un plan foarte elaborat, care afectează suveranitatea digitală a României.

ADR a fost parte, din 2022-2023, în relație cu guvernul Republicii Moldova, din această poveste. După care, în acest an, nu ne-au mai băgat în seamă. S-au dus ei (n.r. – vicepremierul Gheorghiu și apropiații săi), au preluat, foarte bine. Ceea ce nu mă deranjează, dar dovedește că a fost un plan. Eu nu știam, am aflat din spațiul public și online, ca și dvs. Au subminat rolul ADR-ului. Pe plan guvernamental pe digital ADR este unica autoritate, așa cum este Autoritatea Națională de Protecție a Mediului sau alte autorități care reglementează și dă o direcție. Și în relația cu Comisia Europeană, și cu instituțiile din interiorul statului etc. L-au luat din circuit (n.r. – proiectul) și ăsta a fost cuiul lui Pepelea care a durut. Acea deplasare din aprilie la Chișinău a celor doi consilieri a fost un preambul. Au avut un plan și s-au ținut de el.

„A fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehnologice ale statului, corelate cu cerințele PNRR”

Consider că a fost un plan bine calculat de a confisca soluțiile tehonologice ale statului, care au fost corelate cu reglementările PNRR și instituțiile europene. E cu finanțare europeană. Logica pe care am avut-o cu cloudul guvernamental a fost validată de Comisia Europeană. Singurul proiect european, 4 centre de date, 4 ani de zile. Este categoric un abuz de putere. 

Fostul șef al ADR a mai declarat pentru Gândul că ar fi fost nevoie obligatoriu de o licitație publică și a descris de ce PNI, platforma creată de el, a deranjat până la a fi anulată cu totul. Dragoș Vlad a reamintit și scandalul din 2022, când mașina sa i-a fost confiscată la granița cu Republica Moldova.

Platforma Națională pentru Operabilitate, pe care am lansat-o eu, noua conducere a anulat-o. Ea este în linie cu normele europene, cu statele europene, cu regulamentul european de calitate, cu tot ceea ce se cere pe baza viitorului portofel digital. Acest lucru a deranjat la ADR și atunci a trebuit să fie făcute aceste mișcări. Demiterea președintelui, anularea procedurii samd. Au ignorat acel HG, pe care noi îl aveam încă din toamna lui 2025 , interne dat de Ministerul de Finanțe. S-a schimbat ministrul (n.r. la Economie) între domnul Miruță și domnul Rarău. Trebuia să fie la acele întâlniri pentru că, potrivit acelui Memorandum între guverne, ADR știa ce are de făcut. Eu am fost la prima întâlnire și cred că știți tot din spațiul public povestea cu mașina. Când am fost cu o mașină care nu avea voie să… era în cadrul instituției. Mașina a fost confiscată la graniță. În 2022 a fost un scandal de presă pe chestia asta. 

Miza emailurilor „exploratorii”

Dragoș Vlad a acuzat-o public pe Oana Gheorghiu că a trimis emailuri oficiale, de pe adresa de vicepremier, către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Miza acestor mesaje „exploratorii”, cum le-a denumit vicepremierul, a fost presarea instituțiilor cheie de a-și arăta interesul pentru produsele grupului german Schwarz, holdingul care deține și rețelele de retail Kaufland și Lidl.

De precizat că, cu numai o zi înainte să fie demis prin moțiunea de cenzură din 5 mai, Guvernul a adoptat un memorandum cu Mastercard. Șefii companiei globale au discutat anterior cu Oana Gheorghiu. Astfel, la o zi după ce a avut o discuție cu reprezentanții Schwarz Group, vicepremierul a avut o întâlnire cu mai mulți reprezentanți ai Mastercard. Pe agenda discuției s-a aflat accelerarea digitalizării serviciilor publice din România.

La 5 luni de la această ședință, cu doar o zi înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis de Parlament, Executivul a adoptat un memorandum cu Mastercard pentru servicii de asistență pentru portofelul digital european.Așa cum a scris Gândul, memorandumul a fost inclus într-un pachet de acte normative votate pe repede înainte chiar înainte de moțiunea de cenzură care i-a fost fatală Guvernului Bolojan.

Lobby și pentru Mastercard?

Potrivit documentelor oficiale, pe 20 ianuarie 2026, vicepremierul a înregistrat în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) – platforma unde fiecare demnitar trebuie să raporteze întâlnirile cu entitățile private – o ședință cu reprezentanți ai Mastercard. Însă, Gheorghiu a trecut doar numele reprezentanților companiei, nefiind trecute și alte persoane.

Pe 4 mai, cu doar o zi înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis de Parlament, pe ordinea de zi a ședinței guvernului a apărut un memorandum, care a și fost adoptat: „MEMORANDUM cu tema: Aprobarea unui memorandum privind acordul de colaborare cu Mastercard, care să ofere asistență în dezvoltarea ecosistemului național aferent portofelului european de identitate digitală”.

În concluzie, sindicaliștii de la Guvern, care se află în grevă japoneză și cer demisia Oanei Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irinel Darău, solicită vicepremierului explicații publice în legătură cu vizita la Chișinău a celor doi apropiați ai vicepremierului și cu posibilitatea ca platforma M-Connect din țara vecină să fie implementată și în România ocolind prevederile legale.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Oana Gheorghiu atacă Gândul. Sugerează că publicația noastră este plătită să o denigreze și publică un text plin de greșeli factuale despre Schwarz. Gândul îi demontează minciunile și publică date noi