După mai bine de un deceniu în care Budapesta a blocat constant deciziile strategice ale Bruxelles-ului, noua conducere a Ungariei a început deja să deblocheze dosare esențiale pentru viitorul UE.
Potrivit diplomaților europeni citați de presa internațională, atmosfera din instituțiile europene s-a schimbat radical după victoria partidului Tisza, condus de Péter Magyar. Oficialii europeni vorbesc despre o „revenire la normalitate instituțională”, într-un context în care veto-ul Ungariei nu mai este folosit ca instrument de presiune politică.
Prima decizie majoră a venit pe 23 aprilie, când Ungaria a renunțat la blocarea noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În paralel, Budapesta și-a dat acordul pentru activarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, măsură considerată vitală pentru susținerea Kievului în războiul cu Rusia.
Schimbarea din Ungaria deblochează deciziile UE și în relația cu Israelul
Noua administrație de la Budapesta a ridicat și veto-ul privind sancțiunile împotriva coloniștilor israelieni violenți, dosar blocat anterior de guvernul Orbán. Noul ministru ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis că veto-ul nu va mai fi utilizat ca metodă de șantaj politic în interiorul Uniunii Europene.
În plus, oficialii europeni susțin că schimbarea de la Budapesta va permite relansarea discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene către Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest.
În ultimii ani, Viktor Orbán a fost considerat unul dintre principalii aliați europeni ai liderului rus Vladimir Putin și ai fostului președinte american Donald Trump, pozițiile sale generând frecvent tensiuni în interiorul UE.
Schimbarea din Ungaria deblochează deciziile UE privind reforma dreptului de veto
Plecarea lui Orbán a redeschis și dezbaterea privind reformarea mecanismului de vot din Uniunea Europeană. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susțin limitarea posibilității ca un singur stat membru să blocheze deciziile importante ale blocului comunitar.
Totuși, modificarea sistemului de vot necesită unanimitate, ceea ce face procesul extrem de dificil. În acest context, Bruxelles-ul analizează alternative precum cooperarea consolidată între statele dispuse să avanseze mai rapid în proiectele europene.
Mai mulți experți avertizează că viitoarea extindere a Uniunii Europene nu poate avea loc eficient fără reformarea mecanismelor decizionale. Oficialii europeni iau în calcul și introducerea unor garanții suplimentare pentru protejarea statului de drept și evitarea blocajelor instituționale similare celor provocate de guvernul Orbán.
Schimbarea de putere de la Budapesta este privită de liderii europeni drept un moment-cheie pentru viitorul Uniunii Europene, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina, tensiunile dintre SUA și China și riscul izolării Europei pe scena globală.
MAI MULT MEDIAFAX
