Sindicatul reprezentantiv „MIPE – Normalitate” a transmis o scrisoare către Comisia Europeană prin intermediul căreia relevă faptul că funcționarii implicați în gestionarea fondurilor europene ar putea pierde din avantajele salariale odată cu aplicarea noilor reguli de salarizare.
Sindicatul „MIPE – Normalitate” se alătură Sindicatului Național APIA și Federației „AGRO-STAR 2022” în contestarea proiectului noii Legi a salarizării unitare. Aceștia susțin că angajații implicați în gestionarea fondurilor europene ar putea fi dezavantajați din punct de vedere salarial prin noile reglementări.
Sindicatul susține că nemulțumirile angajaților APIA reflectă o problemă generală a personalului care gestionează fonduri europene. Sindicatul acuză că volumul mare de muncă, responsabilitățile și termenele stricte nu sunt recompensate corespunzător prin salarii. Comunicatul este semnat de președintele senatului, Carmen-Elena Maican.
„Funcționarii publici care gestionează fonduri europene nu mai pot fi ignorați. Nu poți cere performanță ignorând tocmai vocea celor care țin sistemul în funcțiune”, transmite sindicatul „MIPE – Normalitate”.
Cerințele sindicaliștilor
Sindicatul susține că la MIPE problemele legate de suprasolicitarea personalului sunt la fel de grave ca în alte instituții care gestionează fonduri europene. Acestea au fost semnalate de ani de zile, inclusiv prin rapoarte de audit, fără soluții din partea autorităților. Sindicatul afirmă că măsurile de austeritate au accelerat plecările din MIPE către instituții mai bine plătite și critică detașările către Ministerul Energiei, despre care spune că afectează capacitatea administrativă a ministerului.
Sindicatul spune că a reclamat în repetate rânduri Comisiei Europene probleme precum lipsa personalului, plecarea specialiștilor și reorganizările controversate arbitrare, avertizând că acestea pot afecta gestionarea fondurilor europene. Sindicaliștii susțin că salariile personalului care gestionează fonduri europene sunt finanțate din fonduri UE. De altfel, înrăutățirea condițiilor de muncă și de salarizare ar putea afecta absorbția banilor europeni și respectarea angajamentelor României față de UE.
Totodată, critică intenția de a transforma majorarea salarială de 50% pentru personalul care gestionează fonduri europene ca parte a salariului de bază în spor. Reprezentanții avertizează că măsura ar reduce veniturile angajaților fără a aduce economii la buget, deoarece finanțarea provine din fonduri europene. Sindicatul cere eliminarea prevederilor considerate discriminatorii, dialog cu autoritățile și tratament egal pentru angajați, avertizând că va continua demersurile legale dacă revendicările nu sunt luate în considerare.
Scrisoarea adresată Comisiei Europene
Gândul redă, mai jos, întreaga scrisoare adresată Comisiei Europene.
„Vă mulțumim pentru scrisoarea dumneavoastră din 21 aprilie 2026 din partea DG NAVA, prin care sunt recunoscute problemele anterioare legate de lipsa dialogului social și impactul măsurilor guvernamentale asupra capacității administrative de gestionare și control al fondurilor UE. Din păcate, trebuie aduse la cunoștință și evoluțiile recente în domeniul managementului resurselor umane la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
De ani de zile, gradul ridicat de încărcare al personalului MIPE este semnalat în rapoartele de audit, însă această problemă continuă să fie ignorată. În urma măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul României în 2025, fenomenul migrației personalului s-a accentuat, angajații alegând să plece către alte instituții, inclusiv Agenții de Dezvoltare Regională (ADR-uri), unde condițiile de remunerare sunt mai atractive. Situația culminează cu măsurile arbitrare privind detașarea unor funcționari publici din cadrul MIPE către Ministerul Energiei, în temeiul art. VIII din OUG nr. 38/2026, având în vedere impactul major pe care această măsură îl produce asupra activității curente și asupra capacității administrative a ministerului.
Mai mult, în pofida rolului crucial al asistenței tehnice în sprijinirea sistemului de management și control, personalul nu a beneficiat de formare specializată din partea partenerilor europeni de mai mulți ani, ca urmare a unor decizii politice la nivel înalt, chiar dacă fondurile necesare au fost asigurate prin proiecte de asistență tehnică aflate deja în implementare.
În aceste circumstanțe dificile, în numele sindicatului nostru „MIPE Normalitate”, ne aflăm în situația de a continua să semnalăm unilateral deficiențele și să pledăm pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene, precum și pentru eficacitatea acesteia.
După cum cunoașteți, sistemul de management și control al fondurilor europene existent în prezent în România a fost instituit pe baza angajamentelor asumate de România atât în cadrul negocierilor de aderare la UE, cât și la începutul fiecărei perioade de programare. Un aspect deosebit de important este faptul că remunerarea personalului care gestionează fonduri europene nerambursabile NU afectează negativ bugetul de stat, fiind deja acoperită din fonduri nerambursabile solicitate prin asistență tehnică.
Încă din anul 2004, ca urmare a angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, în România a fost adoptată Legea nr. 490/2004, prin care s-a instituit un mecanism de majorare salarială pentru personalul de specialitate care îndeplinește efectiv atribuții în cadrul structurilor responsabile de gestionarea fondurilor europene. Această măsură a avut ca scop asigurarea capacității administrative necesare, prin recunoașterea specificului și complexității acestor atribuții, definite în mod clar la nivelul fiecărui post, și a servit unor scopuri multiple:
- Atragerea de personal calificat, capabil să îndeplinească atribuții complexe,
- Menținerea stabilității personalului pe perioada de pregătire și de funcționare a sistemului de management și control al fondurilor europene,
- Prevenirea eventualelor tentative de fraudă și corupție (generate de discrepanțe majore între nivelul de salarizare și responsabilitate și, respectiv, volumul sumelor gestionate).
Potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 în vigoare, majorarea acordată personalului prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 este reglementată în mod expres ca majorare a salariului de bază cu 50%, după caz.
Această formulare legală consacră fără echivoc natura juridică a majorării ca element intrinsec al salariului de bază, iar nu ca spor. Spre deosebire de sporuri, care au caracter accesoriu și sunt acordate pentru condiții specifice de muncă, această majorare este determinată de exercitarea efectivă a unor atribuții distincte, cu un grad ridicat de complexitate și responsabilitate, aferente gestionării fondurilor europene.
Mai mult, acordarea acesteia este condiționată de îndeplinirea unor criterii obiective și de evaluarea periodică a performanței profesionale, fiind menținută, majorată sau diminuată în funcție de rezultatele obținute. De asemenea, aplicarea sa se realizează în baza unui mecanism riguros de avizare, independent de funcția de încadrare, ceea ce confirmă caracterul său de componentă structurală a remunerației.
În contextul elaborării viitoarei legi privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (conform angajamentelor asumate prin Jaloanele PNRR 420 privind intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaților din sectorul public (preconizată pentru trimestrul al doilea al anului 2026)), atragem atenția asupra necesității clarificării și menținerii regimului juridic al majorării salariale acordate personalului care gestionează fonduri europene, în sensul recunoașterii caracterului acesteia de componentă a salariului de bază, întrucât propunerea de reformă prevede, printre altele, plafonarea remunerației variabile la 20% din salariul de bază.
Acest aspect are consecințe juridice și funcționale majore:
- În ipoteza eronată a calificării acestei majorări drept spor, aceasta ar intra sub incidența plafonului de 20%, ceea ce ar conduce la o reducere substanțială a nivelului actual de remunerare și ar contraveni prevederilor Jalonului PNRR 420, în care se menționează: „Nivelurile salariilor de bază din sectorul public în vigoare în august 2025 vor rămâne neschimbate și reprezintă punctul de plecare pentru conceperea reformei.”
- S-ar genera o denaturare a arhitecturii salariale, prin includerea în categoria sporurilor a unei componente care reflectă, în realitate, complexitatea și responsabilitatea funcției;
- S-ar produce un impact negativ direct asupra capacității administrative, prin diminuarea semnificativă a veniturilor personalului implicat în gestionarea fondurilor europene, cu riscuri evidente privind stabilitatea și performanța acestuia.
Mai mult, aplicarea repetată a unor măsuri de reducere a veniturilor personalului implicat în gestionarea fondurilor europene, în condițiile în care alte categorii de personal nu sunt supuse unor intervenții comparabile și în absența unor criterii obiective, conduce la un tratament diferențiat nejustificat, contrar principiului egalității de tratament în materie de salarizare.
Astfel, în contextul procesului de elaborare și adoptare a viitoarei Legi a salarizării unitare în sectorul public, solicităm din nou sprijinul Comisiei Europene pentru menținerea regimului juridic al majorării salariale de 50% acordate personalului care gestionează fonduri europene, ca o componentă a salariului de bază.
Având în vedere rolul de supraveghere al Comisiei Europene în asigurarea conformității cu normele UE și în responsabilizarea Guvernului României pentru asigurarea funcționării eficiente și eficace a sistemelor de management al fondurilor UE, recomandăm cu fermitate ca argumentele menționate mai sus să fie luate în considerare în procesele decizionale ale autorităților române.
Continuăm să subliniem importanța implicării partenerilor sociali în conceperea și implementarea politicilor, pentru a asigura o abordare echilibrată și sustenabilă”, se arată în scrisoarea adresată Comisiei Europene.
Autorul recomandă:
- Undă verde pentru controversatul program SAFE. România va împrumuta aproape 17 miliarde de euro pentru apărare
- Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele
- Uniunea Europeană evaluează introducerea taxei pentru educație asupra marilor platforme de jocuri de noroc propusă de eurodeputatul Victor Negrescu
- Cum se spală bani prin ONG-uri. Finanțările opace ale organizațiilor permit intrări de bani negri care ies curați. 5 exemple care au zguduit Europa. Realitatea a determinat Parlamentul European să reglementeze situația
Sursă foto: Shutterstock
MAI MULT GANDUL.RO
