Volumele de țiței importate de România, vitale pentru a-și asigura necesarul de consum, au scăzut cu aproape o cincime în primele două luni din 2026, față de același interval din 2025, după cum arată cifrele transmise de INS. Este vorba de cele mai recente statistici disponibile, cu o întârziere de raportare de doup luni, care includ și sursele importurilor, dar și valoarea lor.
Potrtvit datelor obținute de Mediafax, România a importat în primele două luni ale anului 1,25 de milioane de tone de petrol, în scădere cu aproape 17,8% față de cele din aceleași luni din 2026, de 1,52 de milioane de tone de petrol.
Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut. Ponderea este ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.
Pe locul secund se află Azerbaidjan, cu 16%, iar pe locul trei, Norvegia, cu 8%, urmată de Norvegia și Libia, cu câte 6%, și Côte d´Ivoire, cu 1%.
În urmă cu un an, se mențin ocupanții primelor două locuri, Kazahstan (65%) și Azerbaidjan (19), dar pe locul trei apare Guyana (11%), urmată de Libia (5%) și Republica Moldova, cu un procent subunitar aferent celor 49.870 kilograme importate, cu o valoare de 25.380 de euro.
Factură cu câteva sute de mii de euro mai mică
Valoarea totală a importurilor, conform datelor provizorii, a scăzut de asemenea, dar cu un procent mai ridicat, de 35.1%.
Astfel, factura plătită pentru cantitățile din ianuarie – februarie 2026 a fost de 546.704.820 de euro, față de cea de 841.142.290 de euro în primele două luni din 2025.
Prin urmare, prețul mediu achitat în 2025 a fost de 0,55 de euro/kg și a scăzut la 0,43 de euro/kg la începutul anului curent.
Evoluția producției
Țițeiul importat reprezintă în acest interval 76,79% din totalul resurselor României, potrivit INS.
Este vorba de 1.256,7 mii tone echivalent petrol din totalul de 1.636,4 mii tone echivalent petrol, în timp ce producția internă a fost de 379,7 mii tone echivalent petrol (23,21%).
Volumele produse în acest interval în țară au scăzut cu procente mai mici decât importurile, respectiv de 8,6%.
INS a publicat recent și datele brute privind importurile din producția pe primul trimestru, care arată că România a produs, în acest interval o cantitate de ţiţei de 579,4 de mii tone echivalent petrol, cu 52,3 mii tine echivalent petrol mai mică (-8,3%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2025.
Importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primele trei luni, care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse.
Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, adică cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.
Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF. Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol tot Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.
Unde de rafinează țițeiul produs și importat
Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).
Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 km în largul Mării Negre, dacre este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.
Rafinăria Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse specifice printre care: normal hexan, solvenți ecologici, white spirit rafinat și alte produse petroliere (benzină naphta, white-spirit, combustibili de încălzire, combustibil lichid ușor, bitumuri de drumuri și speciale).
A doua cea mai mare rafinărie din țară este Petrobrazi, operată de OMV Petrom, singurul producător de țiței din țară, în timp ce Petrotel, a rușilor de la Lukoil, este închisă, în contextul sancțiunilor internaționale în vigoare, din luna octombrie a anului trecut.
Potrivit raportului OMV Petrom pe 2025, producția de hidrocarburi a scăzut la 38,1 mil barili echivalent petrol (bep) sau 104,5 mii bep/zi (2024: 39,9 mil bep sau 109,0 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte și activitățile de mentenanță planificate, aspecte parțial compensate de contribuția reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi.
„Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 4,4%, un declin mai mare comparativ cu media zilnică de producție care a scăzut cu 4,2%, deoarece 2024 a fost an bisect. Producția de țiței și condensat a scăzut cu 7,7%, la 17,6 mil bbl, iar producția de gaze naturale a scăzut cu 1,4%, la 20,5 mil bep”, potrivit producătorului.
Rafinăria Petrobrazi a fost inaugurată în 1934, construită de Creditul Minier și reconstruită după al Doilea Război Mondial. După privatizarea OMV Petrom (2004), a beneficiat de investiții majore pentru modernizare, aliniere la standarde de mediu și producerea de combustibili de calitate superioară, cu emisii reduse.
Rafinăria Petrobrazi – care se întinde pe 400 de hectare, echivalentul a 700 de terenuri de fotbal – este una dintre cele mai mari rafinării din România, cu o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone. Asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil. Din 2005, investițiile în rafinărie au depășit 2 miliarde de euro.
OMV Petrom a mai avut în portofoliu o rafinărie, Arpechim din Pitești, care funcționa pe țiței din import și nu avea acces direct la mare – rafinărie care a fost închisă în 2011.
MAI MULT MEDIAFAX
