Marine Le Pen, liderul grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, și-a reafirmat recent, în cadrul unui interviu televizat, poziția conform căreia Franța trebuie să se retragă din comandamentul militar integrat al NATO pentru a-și redobândi suveranitatea națională totală, scrie POLITICO.
„NATO [ar trebui] să se reorienteze către lupta împotriva fundamentalismului islamist, despre care cred că este unul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă toate țările”, a declarat ea într-un interviu acordat postului francez BFMTV.
Această declarație reiterează o promisiune istorică a doctrinei sale de politică externă, pe care a readus-o în prim-plan în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.
„Trebuie să rămânem în NATO, dar trebuie să și plecăm… Este o chestiune de guvernanță. Exact, trebuie să părăsim comandamentul integrat al NATO, iar părăsirea comandamentului integrat al NATO nu împiedică interoperabilitatea dintre forțele noastre armate și forțele aliate”, a spus Le Pen.
„Nu, nu sunt în favoarea desființării NATO, dar l-am auzit pe președintele Republicii spunând acum câțiva ani că NATO este o cochilie goală și mă așteptam să facă niște propuneri. Eu însumi am făcut propuneri ca NATO să se reorienteze în cadrul luptei împotriva fundamentalismului islamic, deoarece cred că este unul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă toate țările noastre”, a completat Marine Le Pen.
Marine Le Pen a subliniat că nu dorește părăsirea completă a NATO, ci doar retragerea trupelor și a planificării strategice franceze de sub controlul direct al structurilor conduse de facto de Statele Unite. Potrivit planului său, Franța va rămâne în continuare membră a Alianței, păstrând în continuare clauza de asistență mutuală în cazul în care un aliat este atacat, dar refuzând subordonarea armatei franceze pe timp de pace.
Precedentul istoric al lui Charles de Gaulle
Planul lui Marine Le Pen nu este unul nou. În anul 1966, Charles de Gaulle a retras țara din comandamentul militar integrat al NATO. La acel moment, pe fundalul Războiului Rece, De Gaulle a apelat la această mișcare în semn de protest față de hegemonia americană. Ulterior, Franța a revenit complet în structurile de comandă NATO abia în anul 2009, sub mandatul președintelui Nicolas Sarkozy.
Un partid, două viziuni diferite
Le Pen a declarat vineri că ieșirea Franței va avea loc în timpul primului său mandat prezidențial, care s-ar încheia în 2032 dacă ar fi aleasă. Acest lucru îl contrazice pe președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, care în 2024 a declarat pentru POLITICO că susține părăsirea comandamentului integrat al alianței doar după încheierea războiului din Ucraina.
Extrema dreaptă franceză și-a mai temperat retorica anti-NATO în ultimii ani, inclusiv în comparație cu partidele de extremă stânga. Spre exemplu, legislatorii Adunării Naționale s-au abținut luna aceasta de la amendamentele propuse de partidul de extremă stânga al lui Jean-Luc Mélenchon, care cereau ca Franța să părăsească imediat comandamentul integrat al NATO, cât mai curând posibil.
În ciuda presiunilor de a părăsi în cele din urmă comanda integrată a alianței, Bardella și parlamentarii apropiați de el au încercat să-i asigure pe aliații NATO că Franța va contribui în continuare la descurajarea flancului estic împotriva Rusiei.
Recomandările autorului:
