Judecătorul de drepturi și libertăți al ÎCCJ, Luminița Ninu, consideră că „se constată, în primul rând, că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați, suspiciune ce presupune existența unor „motive verosimile de a bănui” că a fost săvârșită o infracțiune, bazată pe fapte sau informații capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracțiunea, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului”.
„Inculpații sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, conectați la mediul politic și de afaceri”
Judecătorul de drepturi și libertăți constată că din mijloacele de probă administrate până în prezent în cursul urmăririi penale se desprinde o presupunere credibilă că inculpații sunt implicați în infracțiuni de corupție și că aceste infracțiuni nu reprezintă un caz izolat, cercetările vizând numeroase alte fapte decât cele care fac obiectul prezentei propuneri.
Probele strânse de organul de urmărire penală la dosarul cauzei analizate în baza unui raționament firesc, fără exagerări, generează pentru orice observator obiectiv concluzia că inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, sunt conectați la mediul local politic și de afaceri și au preocupări în această direcție, contrar interdicțiilor instituite de statutul profesiei de magistrat, tocmai în scopul consolidării independenței și imparțialității funcției judiciare îndeplinite.
Judecătorii susțin că toate acuzațiile la adresa procurorilor constănțeni, Gigi Ștefan și Teodor Niță, sunt susținute de probe de către SUPC:
„Primirea sumei de bani de către inculpat rezultă din înregistrarea audiovideo Rec2_20260408_084120.avi, din care se observă că numitul Popa George Dorel a intrat în biroul procurorului Ștefan având pe umăr o geantă de culoare roșie, pe care a înmânat-o acestuia, observându-se cum procurorul introduce mâna în geantă și conținutul acesteia îl pune în dulapul din proximitatea ușii de acces în birou, iar ulterior îi returnează geanta. După restituirea genții, numitul Popa George îi explică inculpatului Ștefan Gigi Valentin că ,,A venit Paștele…îs banii”, afirmație față de care inculpatul nu a avut nicio replică. Ulterior, discuția celor doi se referă la unul dintre dosarele civile, Popa George Dorel arătându-se mulțumit că inculpatul îi recomandase o avocată bună, și că ordinul atacat era suspendat, până la soluționarea cauzei pe fond. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Popa George Dorel a fost identificată geanta de culoare roșie cu care acesta a mers în biroul inculpatului. Cea de a doua infracțiune pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului Ștefan Gigi Valentin este infracțiunea de trafic de influență în formă continuată constând în aceea că în perioada decembrie 2025 – mai 2026, în calitatea sa de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prevalându-se de 65 autoritatea și influența funcției, a primit și acceptat în mod repetat, pentru sine, suma de 110.000 de euro, precum și bunuri sau alte foloase necuvenite de la diferite persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative sau profesionale”
Exercitarea influenței asupra funcționarilor publici, polițiști, procurori, instituții publice
„S-a reținut că în schimbul acestor foloase și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, polițiști, procurori, alte persoane din cadrul unor instituții publice, pentru a determina urgentarea unor proceduri sau obținerea unor soluții favorabile. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că și actele materiale prezentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca făcând parte din cea de-a doua infracțiune de trafic de influență în formă continuată, există probe pe baza cărora se poate presupune în mod rezonabil că au fost comise”, arată instanța.
Cazul Horia Constantinescu, în motivarea ÎCCJ
În motivare apare explicit și situația lui Horia Constantinescu, fost președinte ANPC:
„În sarcina inculpatului Ștefan Gigi Valentin, se reține că și-a traficat influența și în legătură cu alte persoane, din probele administrate rezultând indicii ale săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și în legătură cu următorii:
-Inculpatul a promis în data de 15 aprilie 2026 numitului Horia Constantinescu, președinte al Comisariatului Județean pentru protecția consumatorilor Constanța, că va urgenta activitățile de urmărire penală într-un dosar în care se instrumenta mutarea sa la OPC Ialomița, constituit în urma plângerii acestuia, promițându-i că îl va trimite pe avocatul acestuia Lisievici la procuroarea de caz Camelia Conortos și că va discuta și el personal, cu aceasta. Ulterior, în data de 16 aprilie 2026, avocatul Lisievici, conform înțelegerii din ziua precedentă, a mers în biroul inculpatului iar acesta i-a dat asigurări că va vorbi cu procuroarea Conortos să urgenteze lucrarea. Din procesul verbal de redare a convorbirilor
Din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate între inculpat și Horia Constantinescu a rezultat că după ce a aflat de la acesta din urmă cine este procurorul care instrumentează cauza, inculpatul i-a promis că va avea o intervenție la procuroare, care ,,se mișcă mai încet, dar e conștiincioasă, așa meticuloasă…Hai să facem în felul următor. Îi zic eu, îi zic eu ei…”. Față de 69 îngrijorarea exprimată de numitul Horia Constantinescu, de a nu o supăra pe procuroare, inculpatul îi reconfirmă că nu va fi nicio problemă, dar trebuie să o aștepte să vină din concediu: ,,Nu,nu,nu…asta vorbesc eu cu ea, vă asigur eu, dar să vină că acum degeaba…”. În finalul discuției cei doi au ajuns la concluzia că este mai bine să-l trimită pe avocatul lui Horia Constantinescu la procuroare, în acest sens, inculpatul solicitând lui Constantinescu să-l trimită pe avocatul său, Lisievici, la el la birou. -La data de 8 aprilie 2026 inculpatul Ștefan Gigi Valentin l-a primit în biroul său pe numitul Postică Cristian Marian (fost polițist), în intervalul orar 8,25-8,55, care i-a expus problemele juridice prin care trece, în urma unui partaj cu fosta soție, făcând subiectul unor cercetări penale pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, pentru care primise însă o soluție de clasare. După ce i-a arătat plângerea pe care o pregătise, a fost sfătuit de inculpat să renunțe la ea, iar apoi, Postică Cristian i-a cerut ajutorul în legătură cu declinarea competenței de cercetare la Mangalia, inculpatul promițându-i că va rezolva situația după Paște. La plecare, așa cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrărilor, Postică Marian Cristian i-a dat inculpatului o sticlă de palincă. -Postică Marian Cristian a mers în biroul inculpatului și în data de 15 aprilie 2026, în intervalul orar 8,32-8,43, ducând inculpatului scrumbie. Cu această ocazie, inculpatul l-a sunat pe procurorul Mihai Stanciu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, căruia i-a comunicat că îi trimite un fost polițist, pentru a-i rezolva problema privind declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia. Aspectele de mai sus sunt confirmate atât de procesul-verbal de redare a convorbirii întocmit la data de 16 aprilie 2026, cât și de declarația martorului Stanciu Mihai Alexandru, care a arătat că, la solicitarea inculpatului Ștefan Gigi Valentin a primit în audiență diverse persoane, atât avocați cât și persoane fără calitate, pentru a le asculta situația juridică, între aceste persoane fiind și numitul Postică Marian Cristian, fost polițist. -Un alt act material de trafic de influență pentru care este acuzat inculpatul și în raport de care există probe la dosarul cauzei, constă în promisiunea inculpatului că va interveni în favoarea nepotului numitului Erol Anefi (bijutier), acesta fiind cercetat pentru o infracțiune la regimul rutier, și existând perspectiva condamnării sale la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenție.
Judecătoarea exemplifică cu datele procurorilor situațiile în care procurorul Gigi Ștefan primea bani în biroul său: „se mai reține că inculpatul Ștefan Gigi Valentin, la data de 22 decembrie 2025, a primit în biroul său o doamnă blondă, identificată ca fiind Tănase Magdalena, care i-a dat inculpatului o sumă de bani pusă într-un plic, pe care l-a introdus în buzunarul drept al hanoracului cu care era îmbrăcat. Din discuțiile înregistrate a rezultat că aceasta i-a spus inculpatului că are un bilețel, pe care la scos din buzunar și l-a înmânat inculpatului. În continuare aceștia au avut o discuție legată de problemele de natură juridică ale unei persoane pe nume Nicolae Daniel, la finalul discuției inculpatul întrebând ,,Cum să facem?”. Din înregistrarea efectuată în biroul procurorului, astfel cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrării ambientale din data de 12 februarie 2026, a rezultat că acesta, după plecarea numitei Tănase Magdalena, a scos din buzunar plicul pe care îl primise și l-a introdus în geanta personală pe care o ținea pe birou”.
Inculpatul Gigi Ștefan este implicat în faptele pentru care este acuzat. Câți bani s-au găsit
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține astfel că înregistrările audio-video ale tuturor întâlnirilor care s-au desfășurat în biroul inculpatului Ștefan Gigi Valentin nasc suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi implicat în comiterea faptelor de care este acuzat și pentru care s-a propus arestarea sa preventivă, existând probe verosimile ale unor multiple acte de traficare a influenței, în favoarea unor oameni de afaceri, cunoștințe și nu numai, în multe dintre situații promisiunea de traficare a influenței fiind urmată sau precedată de primirea unor bani sau a altor foloase.
De asemenea, reține că probe verosimile care fundamentează, la rândul lor suspiciunea rezonabilă că inculpatul este implicat în comiterea faptelor pentru care este cercetat, sunt procesul-verbal de percheziție domiciliară, întocmit în urma percheziției efectuate în biroul inculpatului la data de 14 mai 2026, din care rezultă că în acest birou au fost identificate cu ocazia percheziției sumele de 104.050 euro, 6600 dolari și 49.350 lei , precum și procesul-verbal de percheziție al vehiculului din aceeași dată, din care rezultă că în autoturismul inculpatului a fost găsită suma de 30.000 de euro.
De ce procurorii constănțeni nu pot fi lăsați în libertate
„Din perspectiva infracțiunilor pentru care inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt cercetați, pericolul pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică este unul concret, efectiv și actual, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, lezând în modul cel mai profund valori dintre cele mai importante în societatea românească și anume încrederea pe care organele judiciare, în special, magistrații, trebuie să o aibă și o consolideze în rândul societății.
Pericolul pentru ordinea publică este cu atât mai mare cu cât, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, s-au folosit de autoritatea funcției judiciare exercitate, dar și a funcțiilor de conducere îndeplinite la un anumit moment, presupusele fapte de care sunt acuzați inculpații generând societății sentimentul că aceștia se cred mai presus de reguli, de legi și de respect față de valorile sociale în general, și etice ale profesiei, în special.
În percepția societății, traficarea influenței asupra funcționarilor de la diverse instituții publice, într-o zonă a țării bine caracterizată din punct de vedere economic, poate părea cu atât mai gravă, cu cât ar veni din partea unor procurori cu ani de experiență în spate, întrucât, pe de o parte și-au dezonorat profesia, și-au negat misiunea constituțională de apărători ai interesului general al societății și pe de altă parte, și-au crescut șansele ca traficarea influenței să aibă rezultatul dorit, având în vedere funcția deținută de aceștia.
Fără a nega prezumția de nevinovăție a inculpaților, de care se vor bucura până la pronunțarea unei hotărâri definitive, judecătorul de drepturi și libertăți reține că așa cum sunt descrise acuzațiile și cum se poate presupune că au fost săvârșite, pe baza probelor administrate, inculpații, în loc să fie garantul legalității, au devenit, în anumite cazuri, așa cum se va arăta și în continuare, factori de presiune asupra unor oameni de afaceri, asupra unor oameni politici, urmărind în același timp, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru aceștia sau pentru apropiații lor. Atunci când magistrații devin parte a unor grupuri de interes economic sau sunt sub influența acestora, ei nu se mai bucură de independență, aceasta nefiind un privilegiu personal și nici un scut pentru abuzuri.
Fără a contesta că inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție până când asupra vinovăției lor se va pronunța definitiv o instanță de judecată, judecătorul de drepturi și libertăți reține că urmărirea penală se desfășoară în prezent și pentru alte fapte de o gravitate deosebită, care, chiar dacă nu au constituit baza prezentei propuneri de arestare (existând o disjungere), totuși, nu se poate face abstracție de amploarea și de dimensiunile activității infracționale, pentru care planează suspiciuni împotriva inculpaților”, arată magistrații.
Procurorii constrângeau oamenii de afaceri și funcționari. În caz contrar, deschideau dosare penale
Judecătorul de drepturi și libertăți reține că se efectuează cercetări în legătură cu faptul că, inculpații, în calitatea acestora de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au instrumentat o serie de dosare penale, despre care există indicii că au fost constituite în scopul constrângerii unor funcționari sau oameni de afaceri pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii cu societăți indicate de către procurori, în caz contrar, urmând a suporta diverse consecințe nefavorabile în plan procesual. Se mai reține faptul că alte cauze erau preluate de la parchetele din subordine, pentru a dispune măsurile convenabile în acestea, datorită preluării unui număr mare de dosare, ajungându-se chiar la o relație tensionată cu prim-procurorii parchetelor inferioare.
Alte afaceri ale procurorilor constănțeni
„Toate datele de anchetă mai sus menționate conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică. Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale.
Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică”, susțin magistrații.
De ce au fost arestați? „Riscul de influențare a anchetei este unul real”
„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzaţiei aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei.
Proporționalitatea măsurii preventive ține seama de gravitatea acuzației aduse inculpaților, precum și de stabilirea unui echilibru între interesul general al comunității, care este acela de extragere, pe o anumită perioadă de timp, a unei persoane care încalcă valorile sociale ocrotite de legea penală şi interesul individual al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, care pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale.
În cazul de față, interesul general al restabilirii ordinii de drept și al bunei desfășurări a procesului penal primează, ancheta fiind una de amploare, iar plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului. Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului. În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real.
Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive. Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia.
Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive”, argumentează judecătoarea ÎCCJ.
Gigi Ștefan și Teodor Niță au constestat măsura arestării preventive la ÎCCJ. Termenul de judecată este 27 mai 2026.
MAI MULT MEDIAFAX
