Noul guvern condus de Peter Magyar propune limitarea mandatelor de premier la maximum opt ani, măsură care l-ar exclude definitiv pe Viktor Orban din fruntea executivului ungar după două decenii de putere.
Guvernul Ungariei condus de Peter Magyar a depus un proiect de amendament constituțional care limitează mandatul prim-miniștrilor la maximum opt ani, într-o mișcare politică ce îl vizează direct pe Viktor Orban și posibilitatea revenirii sale la conducerea țării.
Potrivit The Guardian, propunerea reprezintă primul mare demers constituțional al partidului Tisza după victoria categorică obținută la alegerile de luna trecută și marchează începutul unei reforme ample a instituțiilor remodelate în ultimii ani de fostul lider de la Budapesta. Documentul prevede că „o persoană care a ocupat funcția de prim-ministru pentru un total de cel puțin opt ani, inclusiv întreruperi, nu poate fi aleasă prim-ministru”.
Măsura s-ar aplica tuturor mandatelor exercitate după democratizarea Ungariei din 1990, ceea ce înseamnă că Viktor Orbán, care a acumulat aproximativ 20 de ani în funcția de premier începând din 1998, ar deveni incompatibil pentru orice viitoare candidatură.
Guvernul Tisza încearcă să demonteze sistemul construit de Orban
În ultimii doi ani de campanie electorală, Péter Magyar a promis în repetate rânduri că va introduce limite de mandat și va restabili mecanismele democratice de control instituțional, despre care susține că au fost slăbite în perioada guvernării Fidesz.
05 January 2026, Hungary, Budapest: Hungarian Prime Minister Viktor Orban speaks at his annual press conference in Budapest, Hungary Photo: Marton Monus/-/dpa
Noua putere de la Budapesta încearcă acum să reformeze instituțiile dominate de loialiști ai fostului premier, într-un context economic și administrativ complicat, marcat de stagnare economică și degradarea unor servicii publice.
Proiectul de amendament include și dizolvarea controversatului Birou pentru Protecția Suveranității, creat în ultimii ani ai guvernării Orbán și acuzat că a fost folosit pentru intimidarea criticilor regimului. Instituția a fost criticată pentru că permitea serviciilor de informații să obțină date despre persoane și organizații fără control judiciar.
În paralel, noul executiv încearcă să deblocheze miliardele de euro din fondurile europene înghețate de Bruxelles din cauza problemelor legate de statul de drept și independența instituțiilor.
Universitățile și fundațiile apropiate de Fidesz, vizate de reforme
Un alt punct sensibil al amendamentului constituțional privește fundațiile create în timpul guvernării Orbán, prin care au fost transferate active publice către structuri controlate de apropiați ai Fidesz.
Aceste fundații administrează aproape douăzeci de universități și organizații influente, inclusiv Colegiul Mathias Corvinus. Potrivit documentului, sistemul a „eliminat controlul democratic” asupra unor active publice și a reprezentat un „abuz de putere legislativă”. Noua lege ar permite statului să dizolve aceste fundații și să recupereze controlul asupra activelor.
„Amendamentul clarifică faptul că, deși fundațiile sunt entități private, activele lor sunt naționale”, se arată în proiectul depus în Parlament.
Guvernul Magyar încearcă totodată să transmită un semnal clar și în politica externă. La mijlocul lunii mai, noul ministru de externe, Anita Orbán, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Budapesta după un atac masiv cu drone asupra Ucrainei, într-o schimbare radicală față de relațiile apropiate cultivate anterior cu Moscova.
