Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a declarat că legislația actuală din România nu permite organizarea eficientă a unor alegeri parlamentare anticipate. El a făcut această precizare în contextul discuțiilor apărute pe fondul crizei politice privind posibilitatea dizolvării Parlamentului.
Adrian Țuțuianu a precizat că, deși alegerile parlamentare anticipate sunt prevăzute în Constituție, nu există o legislație care să reglementeze concret organizarea acestora. Potrivit lui, lipsesc normele care să stabilească termenele pentru depunerea candidaturilor, desfășurarea campaniei electorale și organizarea efectivă a scrutinului.
„Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră. Se ajunge la dizolvarea Parlamentului și, neavând un cadru legal, datoria noastră, la Autoritatea Electorală Permanentă, este să venim și să propunem o soluție, pentru că se poate întâmpla oricând un eveniment electoral neanticipat la nivel național. Ne pregătim de cutremur, ne facem bagajul să-l avem pregătit, de ce să nu ne pregătim și pentru alegeri?”, a declarat Adrian Țuțuianu, pentru Digi24.ro.
Instituțiile ar putea fi luate prin surprindere
România a fost aproape de organizarea unor alegeri parlamentare anticipate după căderea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, însă planul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Adrian Țuțuianu susține că, nici în prezent, instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un astfel de proces și ar putea fi luate prin surprindere.
„Avem nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral dedicat alegerilor anticipate, pentru că Constituția ne obligă să rezolvăm criza în termen de trei luni.
Asta înseamnă că trebuie să umblăm la termene, la modul de constituire a birourilor electorale, la organizarea circumscripțiilor, la durata campaniei electorale și la întreaga arhitectură electorală.
Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile, astfel încât să ne putem încadra în termenul constituțional și să fie parcursă întreaga procedură legală. Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională”, a mai explicat Adrian Țuțuianu.
Potrivit Constituției, Parlamentul României poate fi dizolvat o singură dată pe an. De altfel, legea arată că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului prezidențial. De asemenea, nu poate fi dizolvat nici când este stare de urgență, asediu sau război.
Autorul recomandă:
- Documentul care atestă implicarea lui Ilie Bolojan, în cazul fraților Micula. Care sunt faptele
- Victor Ponta reacționează, după înjurătura scrisă de Vlad Voiculescu pe Facebook. „Cum să faci alianțe cu cineva care te urăște”
- Adrian Năstase îi răspunde Oanei Țoiu în scandalul desecretizării arhivelor MAE și o ironizează. „Liber la transparență. Ce lovitură dă, încă o dată, USR-ul”
- Crin Antonescu prezice că românii îl vor regreta pe Klaus Iohannis. „Greu deosebești PSD-iști de PNL-iști”
- Diana Buzoianu îi dă replica lui Florin Prunea, după acuzațiile de videochat. Ministra bănuiește un atac orchestrat politic
Sursă foto: Mediafax Foto
MAI MULT GANDUL.RO

