Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, prima reuniune de lucru a fost găzduită de PÎCCJ în data de 21 mai 2026 și a avut ca temă impactul tehnologiilor AI în faza de urmărire penală.
La prima întâlnire au participat specialiști din cadrul Departamentului Constituțional Legislativ, DNA, DIICOT, IGPR, Direcției Generale Anticorupție (DGA) și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).
„Această inițiativă strategică a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Administrației Prezidențiale a fost primită cu deplină deschidere de către conducerea Ministerului Public, precum și de către ceilalți participanți la întâlnire. Participanții consideră esențială cooperarea interinstituțională pentru a identifica soluțiile de AI necesare eficientizării activității judiciare, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și având ca finalitate creșterea calității actului de justiție”, se arată în comunicatul de presă emis de Administrația Prezidențială.
Tematicile abordate în cadrul discuțiilor
În cadrul discuțiilor au fost analizate posibile utilizări ale instrumentelor AI în automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probatoriului și transcrierea automată a declarațiilor.
Participanții au apreciat că implementarea unor astfel de soluții ar putea reduce timpul de soluționare a dosarelor și ar putea optimiza utilizarea resurselor umane.
„Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că deschiderea către inovație, prin implementarea unor softuri de AI menite să eficientizeze activitatea de urmărire penală, trebuie dublată de o utilizare responsabilă a acestora, în special din perspectiva conformității utilizării cu standardele naționale și europene incidente în materia protecției drepturilor și libertăților fundamentale”, se mai arată în comunicatul de presă.
În plus, Administrația Prezidențială și PÎCCJ au subliniat că viitoarele sisteme AI vor fi utilizate exclusiv ca instrumente de sprijin tehnic și vor respecta standardele europene privind protecția datelor și drepturile fundamentale, inclusiv prevederile AI Act al UE.
„Partenerii instituționali reiterează un principiu fundamental: Inteligența Artificială va funcționa exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, mai spune Administrația Prezidențială.
Ce urmează
În urma primei reuniuni, s-a decis lansarea unui mecanism comun de consultare pentru identificarea nevoilor instituțiilor implicate, prin distribuirea unui chestionar comun. Datele colectate vor sta la baza unui raport de diagnostic ce urmează să fie finalizat în termen de cinci luni.
Lucrările grupului vor continua pe 4 iunie 2026, într-o ședință prezidată de DNA, care va analiza stadiul implementării sistemului ECRIS V și coordonarea viitoarelor dezvoltări software din sistemul judiciar.
MAI MULT MEDIAFAX
