Ca de obicei, prognoza Comisiei a fost reflectată public puțin și incomplet, analizele publicate la intern au extras doar ştirea privind estimarea privind prăbușirea creşterii economice de la 1,1% la 0,1% pentru acest an şi prognoza privind atingerea unui deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Să vedem totuși în detaliu principalele estimări ale Comisiei Europene pentru România și contextul european.
De la creștere economică la stagnare în România – Comisia Europeană confirmă intrarea în criză economică profundă.
Comisia Europeană confirmă intrarea în criză economică profundă. România și Irlanda (țară cu volatilitate ridicată pe dinamica PIB) sunt singurele țări din UE aflate în recesiune tehnică. În 2026, aceleași două țări vor avea cele mai slabe performanțe, prognoza Comisiei Europene arătând că Irlanda va scădea cu 1,2%, iar România va crește cu un marginal 0,1%.
Probabilitatea de scădere economică în cazul României în acest an este una ridicată, având în vedere evoluțiile lunare înregistrate în indicatorii economici până în prezent. Comparativ, în 2026, media de creștere a PIB real în UE va fi de 1,1%, Polonia va crește cu 3,5%, Cehia și Ungaria cu 1,8% iar Bulgaria cu 2,5%. (Tabel 1). Vecinii noștri – țări candidate la UE – Moldova va crește cu 2%, Serbia cu 2,8% iar Ucraina cu 1,5%.
Consumul va fi principalul motor de creștere pentru majoritatea economiilor europene. Investițiile publice se mențin ridicate în România, grație finanțărilor din fonduri europene și PNRR.
Datele Comisiei Europene ne indică în mod clar că motorul consum rămâne principalul contributor la creșterea PIB real. La nivelul mediei UE consumul final are o pondere de 74,2% din PIB (Tabel 2). Grație fondurilor europene (inclusiv din PNRR), România are prognozat pentru 2026 al treilea procent de investiții publice în PIB dintre țările UE, cu 6,8% din PIB, după Estonia (7,9% din PIB) și Letonia (7,2% din PIB).
Însă trebuie să așteptăm finalul pentru a vedea realitatea execuției bugetare, în cazul acestor investiții publice fiind cunoscute divergențele istorice între alocări și execuția concretă în cazul României.
România se va afla în al doilea cel mai puternic decalaj (output gap) recesionist (-2,5) dintre țările UE în anul 2026, după Luxemburg.
România se va menține în decalaj recesionist și în 2027. Asta înseamnă că va produce semnificativ sub potențialul economic. Rata de creștere a potentialului economic (rata de creștere a PIB potențial) este oricum redusă la jumătate în anii 2025-2027 față de perioada 2023-2024, ajungând la 40% din rata de creștere a PIB potențial în Polonia.
Cauze: pachetul de austeritate fundamentat și implementat greșit; amânarea măsurilor de creștere a PIB și relansare economică; condițiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu. Încă 16 state UE se vor afla în decalaj recesionist în anul 2026. Polonia va avea decalaj ușor expansionist iar Bulgaria unul neutru – după ce în 2025 Polonia a avut decalaj ușor recesionist (-0,2) iar Bulgaria expansionist (0.4) (Infografic 1)
România pierde consistent viteză de convergență economică reală. Polonia se va îndepărta de noi, după ce în 2024 ajunsesem la același nivel.
În 2024, România (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) și ajunsesem din urmă Polonia (78%).
În anul 2027, Polonia se va desprinde de România (85% Polonia față de 78% România), ne va egala Ungaria (78%) și se vor apropia de noi Letonia (73%) și Bulgaria (70%) (Infografic 2)
Criza economică profundă în care a intrat România se observă și în ceea ce privește ocuparea.
”În România, un declin neașteptat al ocupării forței de muncă atât în T3 2025, cât și în T4 2025”, scrie Comisia Europeană în raportul privind Prognoza de Primăvară, mai 2026 (Infografic 3).
De altfel datele Institutului Național de Statistică arată o reducere în efectivul salariaților din România de 55.700 persoane, în perioada mai 2025-februarie 2026 (din care 80% din Industrie și 14% din Învățământ!). În plus se manifestă și o creștere accelerată a șomajului în rândul tinerilor, aproape unul din trei tineri este șomer în România.
Costul real al forței de muncă – și implicit puterea de cumpărare – vor scădea substanțial în România, atât în 2026 cât și în 2027.
România are de departe cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare a veniturilor forței de muncă dintre țările UE(-2,5% în 2026, după -4,1% în 2025). (Tabel 3)
România rămâne o economie de tip offshore, fiind pe antepenultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB.
Suntem după Irlanda și Malta, paradisuri fiscale recunoscute. România va avea în 2026 o pondere a veniturilor bugetare totale în PIB de 36,7% (estimare optimistă!), mai puțin cu 10 puncte procentuale din PIB față de media UE. Bulgaria are 39,4%, Cehia 40,4%, Ungaria 42,5%, Slovacia 43,6% iar Polonia 45,3% din PIB.
De aici, rezultă imposibilitatea de a dezvolta serviciile publice, infrastructura, educația, inovarea etc, spațiul bugetar fiind extrem de strâns. Orice cheltuială pare mare atunci când ai venituri reduse. România – economie de tip offshore la venituri, stat minimal la cheltuieli, de aici lipsa performanțelor în educație, sănătate, cercetare-inovare-dezvoltare și alte servicii publice esențiale dezvoltării (Tabel 4)
Pentru a atinge deficitul angajat de 6,2% din PIB, România face de departe cea mai dură corecție fiscal-bugetară din UE.
Respectarea traiectoriei de deficit angajată în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 este lăudabilă, modul în care se face acest lucru este greșit, cu o corecție bazată 90% pe povara pusă pe salariații cu venituri mici și medii și pensionari.
Prost fundamentată și greșit implementată, nevoia corectă de consolidare fiscal-bugetară a cauzat o prăbușire a economiei reale, analiza tuturor criteriilor de evaluare compatibile metodologiei NBER indicând o criză economică și socială profundă în România. (Infografic 4)
Polonia depășește România în ceea ce privește deficitul bugetar în PIB, Ungaria ne egalează în 2026.
În 2026 Polonia va avea un deficit de 6,5% din PIB, peste cel al României și Ungariei (6,2% din PIB). Dacă în 2025, 11 țări UE avea deficite bugetari mai mari de 3% din PIB, în 2026 numărul acestora va crește la 13, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Șase țări UE sunt prognozate să înregistreze deficite de peste 5% din PIB (Belgia, Franța, Slovacia, Ungaria, Polonia și România). Important, 21 țări UE din totalul de 27 vor avea deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB-ul potential în 2026.
”Majoritatea statelor membre vor înregistra o deteriorare a pozițiilor lor fiscale pe parcursul orizontului de prognoză, din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare”, scrie în Raportul Comisiei Europene asociat Prognozei de Primăvară 2026 (Infografic 5).
România va depăși pragul datorie guvernamentală 60% din PIB în anul 2026. Comisia Europeană estimează 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% din PIB în 2027.
Prognoza de primăvară a Comisiei Europene (mai 2026) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2026 pentru Grecia (140,7%), Italia (138,5%), Franța (118,1%), Belgia (110,5%) și Spania (99,6%). Ungaria va avea 75,1% din PIB, Polonia 64,5% din PIB, Slovacia 63,7%, Cehia 45,8 iar Bulgaria 32,3% din PIB în 2026.
Interesant, în 2027, Italia va depăși Grecia la ponderea datoriei guvernamentale în PIB (139,2% din PIB față de 134,4% din PIB). (Tabel 5)
În concluzie, iată că după FMI (World Economic Outlook) în aprilie și Comisia Europeană (Spring 2026 Economic Forecast) confirmă, în mai, că România se află în criză economică și socială profundă.
Cu venituri la buget tip paradis fiscal și o corecție incorect fundamentată și inechitabil așezată, România pierde puternic din viteza de convergență accelerată din ultimii ani.
Fără încheierea rapidă a crizei politice și consens politic rapid pe schimbarea de viziune privind povara consolidării (relansarea economică prin instrumente ”zgârcite” bugetar dar cu efecte de multiplicare importante + așezarea echitabilă a poverii), este probabil ca România să rateze revenirea economică și socială în primăvara anului 2027 și să o ”împingă” în toamna anului viitor.
Fără o trezire bruscă și schimbarea de viziune economică, România se va reîntoarce la periferia UE în ceea ce privește convergența economică reală. Ne vom bate, din nou, cu Bulgaria pentru ultimul loc. Asta după ce în ultimii 10 ani am întrecut Letonia, Grecia, Slovacia, Ungaria și ajunsesem în 2024 lângă Polonia.
Pe termen mediu, proiectul de țară – Aderarea la Zona Euro 2030-2035 – poate fi un atractor / ancoră strategică pentru politici publice care să adâncească integrarea României și să țintească concomitent convergența nominală și convergența reală cu standardele UE.
MAI MULT MEDIAFAX
