Premierul armean Nikol Pașinian promovează ideea transformării țării într-un centru de conectivitate regională, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”.
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, Erevanul speră că deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia ar putea pune capăt izolării economice și ar transforma Armenia într-un punct strategic pentru comerțul eurasiatic.
Guvernul armean consideră că pacea cu Baku ar putea reprezenta cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud.
Planul lui Pașinian pentru „Armenia reală”
Campania electorală este dominată de doctrina „Armenia reală”, promovată de Nikol Pașinian, care susține abandonarea discursului bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională.
Premierul armean susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat. În acest context, proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este văzut ca o parte importantă a noii strategii de conectivitate regională.
Totuși, strategia lui Pașinian provoacă nemulțumiri puternice în rândul naționaliștilor și al formațiunilor pro-ruse. Opoziția îl acuză că face prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023.
Opoziția pro-rusă atacă direcția proeuropeană
Printre principalii adversari politici ai lui Pașinian se numără omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”.
Acesta îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”.
Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri.
În paralel, organizațiile pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine din ce în ce mai autoritar, pe fondul unei polarizări accentuate între tabăra proeuropeană și cea pro-rusă.
Rusia urmărește atent apropierea de UE
Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat considerabil după războiul din Nagorno-Karabah. Armenia critică lipsa sprijinului oferit de Rusia în conflictul cu Azerbaidjanul și încearcă să își diversifice alianțele externe.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent organizarea unui referendum prin care armenii să decidă dacă doresc apropierea de Uniunea Europeană sau continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Rusia.
În același timp, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune.
MAI MULT MEDIAFAX
