„Exporturile industriei de vin din România se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, în timp ce importurile depășesc ușor acest nivel, ceea ce plasează sectorul într-o ușoară zonă de deficit comercial”, potrivit lui Ciprian Roșca, director comercial al Cramele Recaș.
Pe loc fruntaș doar la vii
România se află pe locul 5-6 în Europa și pe locul 10-11 la nivel mondial ca suprafață viticolă, însă acest avantaj nu se reflectă în exporturi. „Un asemenea loc ne-ar obliga pe noi ca industrie să avem exporturi mult mai mari”, a explicat acesta în cadrul ZF Retail Summit 2026, desfășurat luni.
Situația României este pusă în contrast cu marile state producătoare, unde Italia și Franța ajung la exporturi de 10 miliarde de euro, Spania la 3-4 miliarde de euro, iar Portugalia la circa 1 miliard de euro.
Moldova, peste România la exportul vinului
„Chiar și Republica Moldova exportă în jur de 220 de milioane de euro”, a precizat executivul de la Cramele Recaș, subliniind diferența de performanță față de România, deși este o piață mult mai mică.
În opinia sa, diferența majoră vine din modul în care aceste state și-au construit imaginea externă. „Pare că n-am știut să reconstruim niște vectori de imagine pentru această industrie, care ar fi putut să fie un ambasador al României”, consideră reprezentantul Cramelor Recaș.
Modelul italian
Roșca a explicat că numărul redus de restaurante românești prezente în străinătate și vizibilitatea scăzută a produselor alimentare românești pe piețele internaționale afectează exporturile de vin.
„Italia nu exportă neapărat Chianti. Italia exportă paste, pizza, cappuccino. Au avut milioane de emigranți care au dus cu ei obiceiurile”, a spus acesta, subliniind rolul culturii gastronomice în succesul internațional.
România, piață de consum
Potrivit reprezentantului de la Recaș, fără o legătură între vin, gastronomie și turism, România va rămâne dependentă de piața internă.
„România este o piață de consum”, a spus acesta, comparând situația cu Republica Moldova, care a fost obligată să se reorienteze spre export după pierderea pieței din spațiul ex-sovietic. Până acum 10-15 ani, producătorii locali nu erau forțați să exporte, deoarece piața internă absorbea întreaga producție.
Lipsă de organizare la târguri
Deși există inițiative instituționale pentru promovarea industriei vinului, inclusiv participarea la târguri internaționale, efectele sunt limitate de modul de organizare al acestora, ceea ce influențează atât imaginea, cât și rezultatele comerciale ale producătorilor români. „De regulă, standul României la expoziții internaționale se construiește cu o zi înainte de deschiderea târgului”, a spus Ciprian Roșca, sugerând că lipsa de pregătire afectează competitivitatea pe piețele externe.
Potrivit acestuia, „industria viticolă românească este încă tânără, aflată în faza post-privatizare și reconversie, ceea ce explică parțial decalajul față de statele cu tradiție de secole în exportul de vin”.
MAI MULT MEDIAFAX
