Ce sunt Acordurile Abraham. Trump le folosește ca monedă de schimb pentru a opri războiul din Iran

În timp ce poartă negocieri aprinse cu Iranul pentru a ajunge, în sfârșit, la un acord de pace, Donald Trump readuce în prim-plan unul dintre proiectele emblematice de politică externă din primul său mandat: Acordurile Abraham. Președintele american a solicitat, luni, statelor arabe să adere la acestea, în schimbul păcii regionale.

Mai exact, Trump vrea ca mai multe țări arabe să semneze acordurile pentru a opri războiul din Iran.

„Solicit în mod imperativ ca toate țările să semneze imediat Acordurile Abraham”, a scris Trump într-o postare pe rețelele de socializare luni.

„Ar trebui să înceapă cu… Arabia Saudită și Qatar, iar toate celelalte țări ar trebui să le urmeze exemplul. Dacă nu o fac, nu ar trebui să facă parte din acest acord, întrucât acest lucru denotă intenții rele.”

Postarea de pe Truth Social a urmat unei convorbiri telefonice între Trump și liderii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain.

Dar mulți se opun deja acestei propuneri. Pakistanul a respins public ideea, în timp ce alte țări participante la convorbirea cu Trump au păstrat până acum tăcerea.

Ce sunt Acordurile Abraham

Acordurile Abraham reprezintă o serie de tratate diplomatice menite să normalizeze relațiile cu Israelul. Primele acorduri au fost semnate la Casa Albă în 2020 între Israel și două state arabe din Golf, Bahrain și Emiratele Arabe Unite (EAU).

Acordurile au fost negociate de administrația Trump în cadrul unui efort mai amplu de a integra mai profund Israelul în Orientul Mijlociu.

În centrul acestor eforturi s-a aflat ginerele și consilierul principal al lui Trump, Jared Kushner, care a colaborat cu liderii din Țările Golfului și cu oficialii israelieni pentru a asigura încheierea acordurilor.

Marocul și Sudanul au aderat ulterior, prin acorduri separate semnate în 2020 și 2021, iar, mai recent, Kazahstanul a aderat anul trecut.

Înainte de aceste acorduri, doar Egiptul și Iordania recunoscuseră oficial statul Israel.

Majoritatea statelor arabe susțineau de multă vreme că nu vor stabili relații cu Israelul până la crearea unui stat palestinian.

Acordurile au marcat o schimbare radicală față de această poziție și au fost salutate de susținători ca o schimbare diplomatică istorică în Orientul Mijlociu.

Însă liderii palestinieni au condamnat acordurile, acuzând guvernele arabe că au abandonat cauza palestiniană prin normalizarea relațiilor cu Israelul fără a obține concesii privind crearea unui stat palestinian.

Acordurile au stârnit, de asemenea, proteste în Pakistan și au atras critici din partea Iranului, care le-a prezentat drept o trădare a palestinienilor și o amenințare la adresa stabilității regionale.

Lipsa relațiilor diplomatice făcea ca cetățenii israelieni să nu poată călători în acele țări și viceversa. Acest lucru a determinat ca orice formă de cooperare comercială și de securitate să se desfășoare pe ascuns. Până la semnarea Acordurilor Abraham, chiar și apelurile telefonice directe către Israel erau blocate în mai multe țări arabe, inclusiv în Emiratele Arabe Unite.

Președintele Trump a descris acordurile Abraham drept cea mai importantă realizare în materie de politică externă a primului său mandat, iar acestea au beneficiat de sprijinul ambelor partide din partea legislatorilor americani.

La ceremonia de semnare de la Casa Albă din 2020, Trump a afirmat că acest moment marchează „zorii unui nou Orient Mijlociu”, vorbind despre un viitor în care „oamenii de toate credințele și proveniențele trăiesc împreună în pace și prosperitate”.

Ce impact au avut aceste acorduri

Acordurile Abraham au creat oportunități pentru extinderea comerțului, cooperarea în domeniul securității și turismul între țările semnatare.

Turiștii și investitorii israelieni au invadat Dubaiul, cel mai mare oraș din Emiratele Arabe Unite, iar companiile din domeniul tehnologiei și al energiei au semnat noi acorduri. În 2024, schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit 3 miliarde de dolari, iar zborurile regulate continuă să transporte călători între Emiratele Arabe Unite și Tel Aviv.

Marocul a înregistrat, de asemenea, un aflux de turiști israelieni. Iar pentru a face mai atractive stimulentele oferite în vederea semnării acordului, Statele Unite au acceptat să recunoască teritoriul disputat al Saharei Occidentale ca parte suverană a Marocului.
Impactul în Bahrain a fost mai modest, iar protestele împotriva acordurilor au devenit o prezență obișnuită în această țară din Golf.

Acordurile nu au contribuit în niciun fel la soluționarea conflictului israeliano-palestinian, scrie New York Times. De asemenbea, acordurile au fost supuse unor presiuni tot mai mari de când a izbucnit războiul din Gaza după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de israelieni și cetățeni străini.

Deși acordurile rămân în vigoare, furia publică din lumea arabă din cauza conflictului, despre care autoritățile locale spun că a ucis peste 60.000 de palestinieni, a complicat eforturile unor guverne de a aprofunda legăturile cu Israelul.

Se vor alătura mai multe țări

Pakistanul a respins propunerea lui Trump de luni, scrie ABC.net, care precizează că niciuna dintre celelalte țări nu a reacționat public până acum la cererea lui Trump.

Un oficial american anonim, familiarizat cu conversația, a declarat pentru Axios că Arabia Saudită, Qatar și Pakistan au fost luate prin surprindere de solicitare.

„S-a lăsat tăcerea pe linie, iar Trump a glumit și a întrebat dacă mai sunt acolo.” ar fi declarat oficialul american.

Președintele SUA a sugerat chiar că Iranul ar putea semna acordurile dacă se ajunge la un acord de pace, deși Teheranul a refuzat să recunoască Israelul timp de decenii.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Trump cere țărilor arabe să semneze „Acordurile Abraham” în schimbul păcii cu Iran

Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea