O nouă carte semnată de Alin Spânu readuce în atenție unul dintre cele mai grave atentate politice din istoria României: explozia de la Senatul României din 8 decembrie 1920, organizată de anarhistul Max Goldstein. Volumul urmărește rolul lui Saul Ozias, membru al grupării implicate în complot, și legăturile atentatului cu mișcarea bolșevică sprijinită de Moscova.
Cum a fost organizat atentatul de la Senat
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 1920, Max Goldstein și studentul Leon Lichtblau au pătruns în clădirea Universității din București și au plantat o bombă în sala unde funcționa Senatul României. Din grupul conspiratorilor făcea parte și Saul Ozias, care însă s-a retras în ultimul moment, declarând că nu susține metodele violente.
Explozia produsă a doua zi a ucis trei persoane importante: ministrul Dimitrie Greceanu, episcopul Demetriu Radu și senatorul Spirea Gheorghiu.
Ancheta a dus către Moscova și bolșevicii locali
Potrivit volumului, ancheta autorităților române a indicat existența unei operațiuni mai ample, coordonate din exterior, cu scopul destabilizării statului român și instaurării unui regim bolșevic.
Firele complotului ar fi dus până la Kremlin, prin intermediul unor personaje precum Abraham Grinstein. Autorul susține că atentatul urmărea provocarea haosului politic, introducerea stării de asediu și răsturnarea monarhiei și a regimului democratic.
Tentative repetate de destabilizare a României
Cartea amintește și alte tentative atribuite bolșevicilor de a răsturna regimul din România între 1917 și 1920, inclusiv planuri vizând familia regală, greve și acțiuni revoluționare inspirate de Moscova și de regimul lui Vladimir Lenin.
Atentatul de la Senat este prezentat drept punctul culminant al acestor încercări de destabilizare.
Ce s-a întâmplat cu autorii atentatului
Max Goldstein a fost arestat și condamnat la 20 de ani de închisoare în celebrul proces al comuniștilor din Dealul Spirii din 1922. Leon Lichtblau s-a refugiat în URSS, unde a fost ulterior executat în timpul Marii Terori staliniste.
Saul Ozias a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică și închis la Doftana. După refugierea în URSS, acesta s-a întors în România în 1944 ca ofițer sovietic și a trăit la București până în 1984.
O pagină uitată din istoria României
Autorul subliniază că atentatul de la Senat a fost aproape ignorat timp de un secol de istoricii români și de manualele de istorie, deși impactul său asupra societății și politicii românești a fost major.
Volumul lui Alin Spânu, bazat pe cercetări de arhivă și documente istorice, încearcă să reconstruiască în detaliu evenimentele și contextul politic al unuia dintre cele mai spectaculoase atentate din România interbelică.
MAI MULT MEDIAFAX
