Un studiu realizat de cercetători din Suedia și Marea Britanie arată că nivelul de cofeină din sânge ar putea avea un mare impact asupra grăsimii corporale și asupra riscului de apariție a diabetului de tip 2, scrie Science Alert.
Cercetarea, publicată în 2023, spune că persoanele care au în mod natural niveluri mai ridicate de cofeină în sânge tind să aibă un indice de masă corporală mai mic și o cantitate redusă de grăsime corporală.
Potrivit oamenilor de știință, acest efect ar putea contribui și la scăderea riscului de diabet de tip 2.
Studiul a fost realizat de specialiști de la Karolinska Institute, University of Bristol și Imperial College London.
„Concentrațiile plasmatice mai mari de cafeină, prezise genetic, au fost asociate cu un IMC și o masă de grăsime corporală totală mai mici”, au explicat cercetătorii în lucrarea publicată în martie 2023.
Aceștia au adăugat că: „Mai mult, concentrațiile plasmatice mai mari de cafeină, prezise genetic, au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra predispoziției la diabet de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea IMC.”
Cercetarea a analizat date genetice provenite de la aproape 10.000 de persoane. Oamenii de știință s-au concentrat pe anumite gene asociate cu viteza de metabolizare a cofeinei, precum CYP1A2 și gena AHR.
Persoanele care metabolizează mai lent cofeina păstrează substanța mai mult timp în sânge, chiar dacă, în general, consumă mai puține băuturi cu cofeină, menționează studiul.
Pentru studiu a fost folosită o metodă numită „randomizare mendeliană”, prin care cercetătorii au încercat să stabilească legături clare între gene, nivelul de cofeină, greutatea corporală și riscul unor boli.
Rezultatele au arătat o conexiune între cofeină, scăderea indicelui de masă corporală și reducerea riscului de diabet de tip 2.
Totuși, cei care au lucrat la analiză nu au găsit o legătură directă între nivelul de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, precum accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă sau fibrilația atrială.
„Studiile clinice mici, pe termen scurt, au arătat că aportul de cafeină are ca rezultat reducerea greutății și a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale aportului de cafeină sunt necunoscute”, au explicat cercetătorii.
„Având în vedere consumul extins de cafeină la nivel mondial, chiar și efectele sale metabolice mici ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au mai spus aceștia.
