De secole întregi, ruinele Cetății Feldioara din Transilvania s-au aflat în mijlocul unei dezbateri istorice.
Mulți istorici au considerat că situl arheologic a fost sediul Cavalerilor Teutoni, în timpul scurtei lor perioade de stăpânire, între 1211 și 1225. Arheologii au descoperit ziduri medievale, arme, obiecte de ceramică și ruinele unei biserici, în decursul anilor, dar niciuna din aceste revelații nu a furnizat dovada directă a legăturii dintre fortificațiile timpurii de piatră și ordinul cruciaților, scrie archaeologymag.com.
Un nou studiu publicat de Archaeological and Anthropological Sciences a oferit o dovadă mai validă.
Cercetătorii români au folosit datarea cu radiocarbon asupra mortarului din zidurile și fundația cetății.
Analiza lor a arătat că cele mai vechi structuri defensive au fost construit în perioada în care Cavalerii Teutoni controlau teritoriul.
Feldioara, cunoscută în scrierile medievale drept Marienburg, se află în Țara Bârsei (Burzenland).
În evul mediu, teritoriul a aparținut Regatului Ungariei. Ordinul Teutonilor a primit pământul de la regele ungar în 1211 și a primit sarcina de a-l apăra de orice atac.
Istoria arată că acești cavaleri și-au extins activitatea dincolo de apărarea graniței și au construit fortificații din piatră.
Regalitatea ungară i-a expulzat în anul 1225, de teamă că ar putea deveni independenți.
Misterul zidului medieval
Cercetătorii au văzut mereu în Feldioara un candidat puternic pentru a deservi centrul teutonic în estul Europei.
Cetatea are două secțiuni fortificate. Una proteja așezarea din vecinătate și biserica. Iar a doua se afla pe un deal izolat, separată de relieful natural.
Structurile de apărare medievale de pe deal includeau turnuri așezate în direcția punctelor cardinale și o poartă fortificată.
Săpăturile arheologice din anii 1990 și ulterior din 2013 și 2017 au scos la iveală dovezile prezenței umane de acum mii de ani, inclusiv din Neolitic, Epoca Bronzului și Hallstatt.
Arheologii au descoperit și un zid medieval subțire, mai vechi decât restul structurilor.
Datarea mortarului medieval a fost o operațiune dificilă. Echipa de cercetare a izolat particule microscopice de calcit din 13 probe de mortar colectate la fortăreață. Oamenii de știință au verificat puritatea acestor particule cu spectrometrie FT-Raman înainte de a efectua datarea radiocarbon prin spectrometrie de masă cu accelerator.
Experții au comparat rezultatele de laborator cu dovezile arheologice, stratigrafia și scrierile istorice.
Ei au folosit programul de statistică OxCal pentru a corela valorile de radiocarbon măsurate cu fereastra istorică a ocupației teutonice între anii 1211 și 1225.
O cronologie istorică realizată cu mijloace ultramoderne
Câteva mostre de mortar din zidurile vechi s-au potrivit cu secolul 13. Potrivit acestor dovezi, Cavalerii Teutoni au construit prima fortăreață de piatră la Feldioara. Alte mostre au aparținut fazelor de construcție ulterioare, legate de extinderi din secolele al 13, 14 și 17.
Studiul ridică noi întrebări despre originile sitului arheologic. O mostră de mortar de sub biserică ar fi provenit dinaintea venirii Teutonilor, corelată fiind cu colonialismul vestic din regiune.
O altă mostră ar fi făcut parte din biserica din secolul 13 și ar fi avut legătură cu Ordinul Cistercian, care a primit Feldioara în anul 1240.
Cercetătorii cred că proiectul demonstrează cum metodele arheometrice îmbunătățesc modul de datare a structurilor medievale din piatră, acolo unde dovezile arheologice tradiționale oferă răspunsuri limitate.
Prin combinarea analizei cu radiocarbon, a screening-ului chimic și modelării statistice, echipa a reconstruit o cronologie care s-a întins din secolul 12 până în secolul 19.
Descoperirile ar putea pune punct unei controverse vechi de 8 secole. Feldioara oferă acum dovada științifică a existenței unei cetăți teutonice în Transilvania și o imagine mai clară despre cum s-a răspândit arhitectura militară a cruciaților în estul Europei, în perioada evului mediu.
Sursa foto: archaeologymag.com / Feldioara Medieval Fortress after the 2013-2017 restoration. Credit: A. Ioniță / Marcu-Istrate et al., Archaeological and Anthropological Sciences (2026); CC BY 4.0 / Excavations at Feldioara fortress. Credit: S.O. Dobrotă / Marcu-Istrate et al., Archaeological and Anthropological Sciences (2026); CC BY 4.0
Autorul recomandă:
