Orientul Mijlociu pare a fi, deocamdată, o misiune neîndeplinită din mandatul lui Donald Trump. La trei luni de la începerea războiului din Iran, SUA și Iranul sunt angajate în discuții menite să pună capăt crizei. Dar ambele părți au efectuat atacuri militare limitate una împotriva celeilalte, săptămâna aceasta. Un conflict separat, dar parte integrantă a tabloului general, între Israel și Hezbollah – în Liban – a continuat.
Din perspectiva Americii, obiectivul central al discuțiilor dintre SUA și Iran are două puncte esențiale.
- Redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
- Stabilirea unui cadru diplomatic mai sustenabil pentru abordarea unei liste mai lungi de probleme nerezolvate care stau la baza conflictului.
Donald Trump a prezidat cea de-a 12-a ședință de cabinet a administrației sale pe 27 mai. „A continuat să transmită mesaje contradictorii cu privire la calea de urmat în ceea ce privește Iranul”, consideră Brian Katulis și Athena Masthoff, într-o analiză publicată de Middle East Institute.
Trump a spus: „Iranul este foarte hotărât. Își dorește foarte mult să încheie o înțelegere. Până acum, nu au ajuns acolo; nu suntem mulțumiți de asta, dar vom fi. Vom fi. Ori asta, ori va trebui să terminăm treaba”.
„O perpetuare a status quo-ului foarte fragil”
Ce înseamnă „a termina treaba” în termeni practici rămâne neclar, punctează cei doi autori ai analizei.
„Cel mai probabil scenariu, deocamdată, este o perpetuare a status quo-ului foarte fragil.
- Administrația Trump oscilează între lovituri militare limitate și diplomație coercitivă.
- Regimul iranian se concentrează pe supraviețuire și evită orice capitulare care l-ar face să pară la fel de slab pe cât este în realitate.
Nu se știe, acum, dacă războiul din Iran din 2026 va fi un câștig net sau o pierdere netă pentru securitatea națională a SUA”, continuă autorii analizei.
Administrația Trump oscilează între lovituri militare limitate și diplomație coercitivă / Foto – Mediafax
Washingtonul, puține progrese
Washingtonul a înregistrat puține progrese în primele cinci luni ale acestui an. Pe agenda globală au figurat subiecte importante.
- „China: Rezultate nesemnificative ale summitului din mai.
Vizita lui Trump la Beijing a oferit oportunități pentru fotografii. Dar a oferit puțină claritate cu privire la traiectoria celei mai importante relații bilaterale din lumea de astăzi.
- Rusia: Un război în desfășurare împotriva Ucrainei.
Rusia și-a menținut atacurile militare agresive împotriva Ucrainei. A vizat Kievul cu drone și rachete în această săptămână. Asta în ciuda eforturilor considerabile depuse de echipa Trump în primele 16 luni de mandat pentru a pune capăt acestui război. Eșecul diplomatic continuu pe acest front aruncă o umbră lungă asupra percepției despre America ca o putere capabilă să obțină rezultatele dorite la masa negocierilor.
- India: O relație zdruncinată cu un partener cheie al SUA.
Mișcările politice ale lui Trump 2.0 privind India în ultimele 16 luni au creat noi incertitudini, iar vizita lui Rubio acolo din această săptămână nu a dus la noi progrese.
- Comerț: Eșecuri pentru Trump și nicio cale clară de urmat.
La mai bine de un an după ce Trump a anunțat tarife vamale radicale de Ziua Eliberării pentru aproape toate celelalte țări din lume, Curtea Supremă a decis împotriva puterii executive. Instanțele au ordonat administrației să ramburseze tarifele impuse ilegal”, explică autorii analizei.
Mișcările politice ale lui Trump 2.0 privind India în ultimele 16 luni au creat noi incertitudini / Foto – Mediafax
„Inconstanța din abordarea generală a lui Trump”
Această scurtă trecere în revistă a peisajului global oferă contextul mai larg al situației cu care se confruntă America în Iran și în Orientul Mijlociu, în linii mari.
„Inconstanța din abordarea generală a lui Trump, reflectată în declarații și acțiuni divergente de la anunțul unui armistițiu fragil în aprilie, i-a tulburat pe unii dintre cei mai apropiați parteneri ai Americii din regiune.
Deși încă privesc America ca pe partenerul strategic preferat, mulți își pun acum din ce în ce mai mult la îndoială fiabilitatea sa strategică și se îngrijorează de criza de eficacitate a politicii externe americane.
Politica lui Trump în Orientul Mijlociu din mai 2026 nu este nici pe departe apropiată de aspirațiile pe care le avea acum un an. Atunci, Trump încheia un turneu în trei țări din regiune.
- Obiectivul strategic era aprofundarea implicării economice a Americii cu principalele economii din Golful Arab în chestiuni precum inteligența artificială și acordurile majore de investiții.
- Această viziune ambițioasă a unei noi relații cu regiunea, bazată pe oportunități viitoare pentru afaceri și comerț, va rămâne iluzorie dacă Statele Unite nu pot propune o abordare realistă.
Este nevoie de așa ceva pentru a face față numeroaselor provocări dificile de securitate care se profilează ca fiind importante în Iran și pe frontul israeliano-palestinian”, avertizează autorii analizei.
Politica lui Trump în Orientul Mijlociu din mai 2026 nu este nici pe departe apropiată de aspirațiile pe care le avea acum un an / Foto – Mediafax
„Aceasta este o sarcină foarte dificilă”
Deocamdată, Iranul va continua să domine agenda. Întrebări importante despre obiectivele generale și implicațiile mișcărilor făcute de Trump rămân în mare parte fără răspuns în termeni practici.
„Administrația Trump caută un acord pentru a readuce situația cu Iranul la status quo-ul anterior datei de 27 februarie.
Încearcă, în același timp, să creeze un cadru pentru a aborda aceleași probleme care existau înainte de începerea războiului.
- Aceasta va însemna probabil un proces lung și incert, având în vedere dinamica schimbătoare a regiunii.
- Chiar dacă administrația Trump anunță un Memorandum de Înțelegere cu Iranul, nu este clar dacă este posibil să-i convingă pe actualii lideri de la Teheran să renunțe la ceva ce au câștigat deja din război.
- Este vorba despre mai multă influență asupra economiei globale în Strâmtoarea Hormuz, în primul rând.
- Iranienii ar trebui convinși să facă progrese în chestiuni dificile, cum ar fi programul lor nuclear și rachetele balistice.
Aceasta este o sarcină foarte dificilă. Performanța lui Trump 2.0 în ceea ce privește tipul de diplomație susținută necesară pentru a genera rezultate strategice în alte arene precum Gaza și Rusia nu este de bun augur pentru viitorul politicii SUA față de Iran”, încheie autorii analizei publicate de Middle East Institute.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- NATO 3.0 și „fortăreața Americii”. „O alianță de succes este ca sănătatea, o prețuiești doar atunci când ai pierdut-o”
- Îngrijorare la Pentagon. China dezvoltă un sistem de navigație fără GPS, pentru a evita urmărirea submarinelor. „Se complică operațiunile SUA în Indo-Pacific”
- Gheață subțire în Arctica, cooperarea dintre Rusia și China stă în echilibru instabil. Ce calcule se fac la Beijing
- Câți soldați au dezertat din armata Ucrainei, în primele 10 luni ale anului 2025, comparativ cu perioada 2022 – 2024. „Fracturi tot mai mari între societate și sistemul de mobilizare”
- După un impas prelungit, relația Rusia – Japonia se reîncălzește la foc mic. Chiar Donald Trump a aprins chibritul, dar din scenariu nu lipsesc China și Coreea de Nord
- Moscova și politica post-Orbán în Europa Centrală. Rusia a pierdut „teren” în Ungaria, dar are în vizor și alte „ținte”. „Setul standard de propagandă și dezinformare”




