Un lac dispărut de peste un secol a revenit spectaculos, apoi a început să se evapore din nou

Un lac dispărut de peste un secol a revenit spectaculos, apoi a început să se evapore din nou.

Un lac dispărut din California a revenit brusc, acoperind terenuri agricole, drumuri și linii electrice, înainte de a începe din nou o dispariție neobișnuită, scrie Daily Galaxy.

În Valea San Joaquin din California, drumuri, terenuri de bumbac și livezi de fistic au fost înlocuite de apă albastră. Acea apă era Lacul Tulare, cunoscut și ca Pa’ashi de către tribul Tachi Yokut. Lacul fusese drenat și transformat în teren agricol cu mai bine de un secol în urmă. Apoi, după o iarnă cu râuri atmosferice și topiri masive de zăpadă, el a revenit.

Până în primăvara anului 2023, lacul acoperea peste 100.000 de acri, potrivit unui raport din martie 2024 al publicației The Guardian despre retragerea Lacului Tulare. Postul local FOX26 News a raportat că lacul a atins un maxim de aproximativ 120.000 de acri, acoperind peste 10% din comitatul Kings. Mai puțin de un an mai târziu, o mare parte din el dispăruse din nou.

Râurile atmosferice au readus apa într-un vechi bazin lacustru

Lacul Tulare se află în Valea San Joaquin, o regiune agricolă uscată, unde vechiul fund al lacului fusese transformat de mult în terenuri agricole. Universitatea Northeastern a raportat în februarie 2024 că lacul a revenit după o serie de evenimente meteorologice severe.

Vivian Underhill, etnograf și cercetătoare în justiție climatică, care a studiat lacul în cadrul Northeastern, a descris Lacul Tulare ca întinzându-se cândva pe peste 100 de mile lungime și peste 30 de mile lățime. Ea a declarat pentru Northeastern că era „cel mai mare corp de apă dulce la vest de fluviul Mississippi”.

Lacul nu era alimentat în principal de ploi locale. Underhill a explicat că sursa principală era topirea zăpezilor din Munții Sierra Nevada. Deoarece valea nu are un sistem natural de evacuare, apa se poate acumula în bazin atunci când se adună suficientă topire și scurgere.

Exact acest lucru s-a întâmplat în 2023: apa s-a întors în depresiunea unde se afla odinioară lacul, transformând terenurile uscate și câmpurile agricole într-un corp de apă.

Revenirea Lacului Tulare a fost spectaculoasă deoarece lacul lipsise aproape complet din peisajul modern timp de generații. Northeastern a raportat că lacul a început să dispară la sfârșitul anilor 1850 și începutul anilor 1860, pe măsură ce California a trecut terenurile în proprietate privată și coloniștii au drenat zonele mlăștinoase pentru agricultură.

Underhill a numit acest proces „recuperare de teren”, care adesea însemna drenarea terenurilor inundate sau irigarea zonelor deșertice pentru a le face cultivabile. Ea a descris procesul ca fiind legat de transferul pământurilor indigene în proprietate privată.

Ce efecte a produs revenirea Lacului Tulare

Northeastern a raportat că păsări, pești și amfibieni au revenit în zonă după reapariția lacului. Underhill a spus că au revenit pelicani, șoimi și alte păsări acvatice, iar tribul Tachi Yokut a observat bufnițe de vizuină cuibărind pe maluri.

Pentru tribul Tachi Yokut, revenirea lacului a avut o semnificație spirituală puternică. Underhill a declarat pentru Northeastern că au fost organizate ceremonii lângă lac și că au fost reluate practici tradiționale de vânătoare și pescuit.

Pentru muncitorii agricoli, proprietarii de terenuri și ferme, aceeași apă a provocat pagube serioase. The Guardian a raportat că lacul a acoperit câmpuri și drumuri, a amenințat orașe, a forțat evacuarea a mii de vite și a afectat drumuri și linii electrice. Apa a ridicat și probleme de siguranță. Autoritățile au avertizat vizitatorii să nu intre în lac, deoarece apa conținea pericole precum furtunuri de irigații, gunoi de grajd și substanțe chimice agricole.

Previziunile inițiale sugerau că Lacul Tulare ar putea rămâne ani de zile. Până în martie 2024, autoritățile locale spuneau însă că apa se retrage mai repede decât fusese anticipat.

FOX26 a raportat pe 5 martie 2024 că aproximativ 2.600 de acri mai erau încă acoperiți de apă, comparativ cu un maxim de aproximativ 120.000 de acri. Această retragere rapidă complică povestea revenirii lacului Tulare: nu a fost o restaurare permanentă, ci o reapariție determinată de condiții neobișnuit de umede, topirea zăpezilor și forma naturală a bazinului.

Recomandările autorului:

Destinația-fantomă spre care navighează vasele de croazieră. „Insula” care nu există pe nicio hartă, dar atrage turiști din toată lumea

Lacul misterios din Antarctica care nu îngheață niciodată. Este de 12 ori mai sărat decât oceanele lumii

Sursă foto: Shutterstock