Consiliul Superior al Magistraturii contestă la Ministerul Justiției „legitimitatea Guvernului demis” de a iniția legea salarizării

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, marți 2 iunie, un punct de vedere către Ministerul Justiției, pe tema proiectului de lege privind legea salarizării, propus de ministrul interimar Dragoș Pîslaru. CSM critică dur noua grilă de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice.

CSM susține că „proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege” . Potrivit CSM, „proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești”.

De asemenea, magistrații susțin că proiectul legii salarizării „este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților”.

„CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:

• proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;
• includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
• independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.
• în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.
• reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.

Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției”, se arată în comunicatul instituției.

Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat nemulțumirile față de noua lege a salarizării

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a dat publicității, marți, un comunicat de presă în care critică proiectul noii legi a salarizării unitare a bugetarilor.

Instanța Supremă susține că acesta afectează independența financiară a magistraților și reduce rolul constituțional al autorității judecătorești.

Și grefierii din instanțe și parchete sunt nemulțumiți de proiectul de lege și își suspendă parțial activitatea în perioada 2-5 iunie, iar în 4 iunie o vor opri total, în intervalul orar 8:00–12:00.