Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk.
În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA.
În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată.
„Păcatul originar” al IA
Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora.
„Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”.
„Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor”
Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor.
El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele.
De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA
Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist.
Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele.
Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată.
El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse.
„Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative.
Un singur exemplu de muncă furată de IA
Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari.
Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina.
Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști.
„Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare.
De ce a dat în judecată OpenAI
Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity.
El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent.
Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță.
O amenințare mai gravă decât rețelele sociale
Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale.
În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare.
Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii.
Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește.
Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală.
Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora.
Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani.
Problema adevărului
Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI.
Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor.
„Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el.
Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști.
Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate.
Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli.
El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte.
Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite.
Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger
În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile.
Cum să se apere editorii
Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative.
Cum să se adapteze redacțiile
Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil.
Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face.
Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale.
Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează.
„Jurnalismul este valoros”
Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț.
El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru, „Informația vrea să fie liberă, dar informația vrea să fie și valoroasă”.
De multe ori, cei care-l citează pe Brand omit partea a doua a citatului, dar Sulzberger accentuează chiar pe aceasta.
Da, „informația vrea să fie liberă, dar informația vrea să fie și valoroasă”, iar asta nu se face cu boți.
Într-o lume inundată de deepfake, propagandă și conținut generat automat, șeful New York Times insistă cu toată puterea asupra importanței vitale a jurnalismului profesionist, căruia, iată, Inteligența Artificială, în mod paradoxal, îi demonstrează importanța care crește încă și mai mult, în loc să descrească.
În fața Inteligenței Artificiale, jurnalismul profesionist trebuie să reziste, spune Sulzberger, cu orice preț.
Adevărata întrebare nu estte dacă IA va continua să se dezvolte (sigur c-o va face), ci dacă valoarea creată de jurnaliști va fi absorbită integral de marile companii tehnologice sau dacă va reveni la cei care produc informație originală.
„Informația este valoroasă. Jurnalismul este valoros”, spune Sulzberger într-un discurs extrem de puternic, care se încheie cu ideea că viitorul jurnalismului depinde doar de răspunsul pe care presa îl va da acestei provocări.
MAI MULT MEDIAFAX
