Măsurile permit trimiterea persoanelor vizate în centre speciale de returnare amplasate în țări din afara UE, potrivit Reuters.
Acordul face parte dintr-o strategie mai amplă de înăsprire a politicilor europene privind migrația. Decizia vine pe fondul presiunii exercitate de partidele de dreapta, chiar dacă numărul sosirilor ilegale a scăzut cu 26% anul trecut, ajungând la cel mai redus nivel din 2021.
Legislația trebuie să primească în continuare aprobarea formală a statelor membre și a Parlamentului European.
Propunerea a fost prezentată anul trecut de Comisia Europeană. Instituția susține că noile reguli vor simplifica procedurile și vor oferi guvernelor instrumente suplimentare pentru expulzarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul UE, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Organizațiile pentru drepturile migranților contestă însă această evaluare.
Silvia Carta, reprezentantă a Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente (PICUM), a declarat că noul regulament riscă să creeze un sistem extrem de dur de detenție și deportare.
Statele membre susțin că întâmpină dificultăți în obligarea solicitanților de azil respinși și a persoanelor care și-au depășit perioada legală de ședere să părăsească teritoriul Uniunii.
Potrivit Comisiei Europene, doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordine de expulzare părăsesc efectiv UE.
Centre de returnare în afara Uniunii Europene
Noile reguli permit statelor membre să înființeze așa-numitele „huburi de returnare” în afara Uniunii Europene.
Acolo ar putea fi transferate persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse sau care au primit ordin de părăsire a teritoriului comunitar.
Migranții ar putea fi trimiși inclusiv în țări cu care nu au nicio legătură personală sau familială.
Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a declarat că noile reguli vor oferi Uniunii un control mai mare asupra persoanelor care intră, rămân sau trebuie să părăsească spațiul comunitar.
Statele membre nu au anunțat deocamdată ce țări ar putea găzdui aceste centre.
Detenții mai lungi și sancțiuni suplimentare
Proiectul legislativ prevede extinderea perioadelor de detenție și introducerea unor sancțiuni pentru lipsa de cooperare.
Printre acestea se numără interdicții de intrare în UE, amenzi și posibile sancțiuni penale.
Autoritățile vor putea confisca anumite bunuri, vor putea reține minori, colecta date biometrice și efectua percheziții.
Acordul permite și verificarea migranților, precum și a unor „spații relevante”.
Organizațiile pentru drepturile omului consideră că această formulare este prea vagă și ar putea deschide calea unor percheziții domiciliare extinse.
Temeri privind posibile abuzuri
Mai multe organizații neguvernamentale susțin că unele dintre aceste practici există deja și s-au intensificat în ultimele luni.
Acestea indică o creștere a transferurilor și expulzărilor unor refugiați recunoscuți din Germania și alte state către Grecia și alte țări aflate la frontiera externă a Uniunii.
Potrivit activiștilor, în unele cazuri autoritățile efectuează percheziții nocturne la domiciliu pentru a reține persoane și a le transfera către centre de detenție sau aeroporturi, fără a le permite întotdeauna să își recupereze bunurile.
Minos Mouzourakis, avocat și reprezentant al organizației Refugee Support Aegean din Grecia, a avertizat că noile reguli ar putea favoriza practici extrem de periculoase și dăunătoare în Europa.
La rândul său, eurodeputata franceză a Verzilor, Mélissa Camara, a criticat legalizarea centrelor de returnare din afara UE, posibilitatea detenției minorilor și efectuarea unor vizite la domiciliu pe care le-a comparat cu practicile agenției americane ICE.
Mai multe state analizează deja astfel de soluții
Unele țări europene au început deja să exploreze astfel de mecanisme.
Țările de Jos colaborează cu Danemarca, Germania, Grecia și Austria pentru crearea unor centre comune de returnare și tranzit.
În paralel, discuțiile bilaterale cu Uganda privind un acord similar au fost suspendate.
Guvernul olandez dorește măsuri concrete până la sfârșitul anului. Executivul invocă ceea ce premierul Rob Jetten numește o „criză a azilului”.
MAI MULT MEDIAFAX
