Comisia Europeană a lansat miercuri raportul oficial „Pachetul de primăvară al Semestrului European”, în care prezintă o abordare duală față de România. Pe de o parte, se recunoaște efortul de reducere al deficitului dar, pe de altă parte, se trage un semnal de alarmă major legat de instabilitatea politică și dezechilibrele economice.
România se află în Procedura de Deficit Excesiv încă din anul 2020, din cauza depășirii pragului recomandat de UE de 3% din PIB. În ultima perioadă, Comisia a constatat că guvernul de la București a adoptat măsuri de austeritate sau reforme considerate „satisfăcătoare” pentru a stopa derapajul bugetar masiv.
Cu toate că cifrele brute ale deficitului României au fost parțial corectate, economia de fond a țării suferă în prezent de probleme cronice numite „dezechilibre macroeconomice excesive”. Prin urmare, unul dintre aceste dezechilibre este dat de faptul că România importă mai mult decât exportă, ceea ce creează o dependență de finanțarea externă. Un alt dezechilibru este generat de presiunea tot mai mare asupra costului vieții și prețurile volatile la energie, care continuă să afecteze populația și competitivitatea companiilor. La toate acestea se adaugă incapacitatea cronică de a crește veniturile fiscale la bugetul de stat.
Criza politică din România pune în pericol economia țării
Potrivit Comisiei Europene, incertitudinea politică și disputele între partidele de guvernământ întârzie adoptarea mai multor legi, precum reforma pensiilor speciale, guvernanța corporativă sau reforma fiscală. Toate acestea duc la pierderea definitivă a miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mai mult, instabilitatea politică generează un sentiment de neîncredere în rândul investitorilor și duce automat la creșterea dobânzilor la care România se împrumută de pe piețele internaționale pentru a-și acoperi datoriile. La acest fapt se adaugă și schimbările politice dese, care aduc modificări fiscale peste noapte, ceea ce sperie companiile mari.
Ce țări au reușit să rezolve problema deficitului
Malta a înregistrat în ultima perioadă o îmbunătățire economică atât de solidă încât Comisia a recomandat închiderea completă a procedurii de deficit excesiv. La fel ca România, alte opt țări (Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia) au demonstrat că au luat măsuri clare pentru a-și ajuta bugetele interne, motiv pentru care au scăpat temporar de sancțiunile Uniunii Europene.
Recomandările autorului:
