Ilie Bolojan a reacționat după ce o dronă maritimă ucraineană scăpată de sub control în Marea Neagră a explodat în zona Portului Constanța. Astfel, fostul premier Ilie Bolojan a folosit din nou un incident de securitate națională pentru a promova programul european SAFE, prin care România urmează să contracteze împrumuturi de aproape 17 miliarde de euro pentru achiziții militare.
Ilie Bolojan a reacționat după incidentul cu drona din Constanța
În mesajul transmis public după incident, Bolojan a mulțumit instituțiilor implicate și a subliniat riscurile generate de războiul din Ucraina pentru securitatea României. Cu toate acestea, o parte consistentă a intervenției sale a fost dedicată programului SAFE.
„Astăzi ne-am confruntat cu o situație periculoasă pentru siguranța cetățenilor români din zona Portului Constanța. Aceasta a fost generată de pierderea controlului asupra unor drone maritime ucrainene aflate în operare în Marea Neagră. Una dintre ele a ajuns în port.
După identificarea acesteia, am fost anunțați de autoritățile ucrainene că va exploda.
Instituțiile statului român au reacționat rapid și coordonat pentru evacuarea zonei, protejarea populației și limitarea riscurilor.
Din fericire, nu au existat victime.
Preventiv, până când am avut confirmarea că dronele navale nu mai reprezintă un pericol, s-au făcut verificări de-a lungul litoralului și au fost luate măsuri pentru îndepărtarea cetățenilor din câteva zone ale litoralului.
Am fost în dialog permanent cu instituțiile noastre responsabile, iar accentul a fost pus încă de la început pe protejarea populației și a infrastructurii din port și din zonă.
„Programul SAFE va contribui la întărirea apărării României și a Flancului Estic”
Au fost implicate cadre din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, SRI, Poliția de Frontieră, ISU și structurile locale care au acționat în teren. Le mulțumesc.
Războiul din estul României, generat de invadarea Ucrainei de către Rusia, provoacă riscuri de securitate pentru întregul bazin al Mării Negre, inclusiv pentru infrastructura critică din zona litoralului. Am văzut resturile dronelor rusești din zona Deltei și ce s-a întâmplat la Galați săptămâna trecută.
De aceea, întărirea capacității noastre de apărare prin dotări adaptate noilor tehnici, modernizarea instituțiilor de securitate și cooperarea strânsă cu partenerii noștri sunt obligații.
Dotările contractate în primăvara acestui an pentru armată (radare, sisteme de drone, mașini de luptă, sisteme antiaeriene etc), prin programul SAFE, vor contribui la întărirea apărării României și a Flancului Estic. Indiferent de disputele legate de programul SAFE, consider că am făcut un lucru corect pentru țara noastră.
Siguranța cetățenilor români rămâne prioritară.
Vom continua monitorizarea situației și vom lua toate măsurile necesare pentru ca cetățenii noștri să fie protejați.”
Bolojan nu ratează nicio ocazie să facă reclamă la împrumuturile SAFE
Nu este prima dată când Bolojan face legătura între un incident de securitate și programul european de înarmare bazat pe împrumuturi.
La incidentul de săptămâna trecută, în care o drona rusească s-a prăbușită pe un bloc de locatari din Galați, fostul premier a adus din nou în discuție programul SAFE și necesitatea accelerării înzestrării armatei.
„Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă”, a precizat acesta.
Ce este programul european de înarmare SAFE
România este parte din programul de înarmare SAFE la nivel european. Practic, este vorba de împrumuturi pe care le va contracta țara noastră pentru a cumpăra anumite tipuri de armament, cele mai multe de la producătorii europeni. România se va împrumuta cu aproape 17 miliarde de euro pe o perioadă de 30 de ani, cu primii 10 ani de grație.
Nu este clar cum va beneficia industria românească de apărare în acest moment de aceste împrumuturi, întrucât majoritatea achizițiilor se vor face din străinătate și România oricum nu practică contractele de tip off-set, în care vânzătorul de armament este obligat să reinvestească o parte din încasări în țara care a cumpărat echipamentele.
