Noile sancțiuni americane intrate în vigoare vineri determină tot mai multe companii europene să își reducă sau să își închidă operațiunile din Cuba. De la lanțuri hoteliere spaniole până la giganți ai transportului maritim, firmele din UE încearcă să evite riscul înghețării activelor și al excluderii din sistemul financiar american, relatează POLITICO.
Companiile europene se retrag din Cuba pe fondul noilor sancțiuni
Începând de vineri, companiile cu sediul în Uniunea Europeană care operează în Cuba riscă să fie afectate de înghețarea activelor și de restricții privind accesul la sistemul financiar american.
În acest context, firme europene din domenii precum turismul, transportul maritim, logistica, energia și agricultura își reduc prezența pe insulă sau își închid complet operațiunile. Măsura vine după ce Washingtonul a decis să înăsprească embargoul vechi de decenii împotriva Cubei, extinzând presiunea nu doar asupra regimului de la Havana, ci și asupra partenerilor comerciali europeni ai insulei.
Hotelurile spaniole, printre cele mai afectate
Printre companiile cele mai expuse se numără grupurile hoteliere spaniole Meliá și Iberostar. Timp de decenii, resorturile operate de acestea pe plajele Cubei au reprezentat unele dintre cele mai importante active din portofoliile lor internaționale.
În ultimele săptămâni, însă, cele două grupuri și-au retras managementul și brandingul de la zeci de proprietăți de pe insulă. Meliá a justificat decizia prin existența unui „mediu geopolitic, social, juridic și economic în evoluție”.
Retragerea lanțurilor hoteliere spaniole a avut loc chiar înainte de intrarea în vigoare a noilor sancțiuni americane, care vizează în mod special companiile străine ce colaborează cu entități de stat cubaneze, în special cu conglomeratul militar GAESA.
Strategia lui Trump și impactul asupra relațiilor UE-Cuba
Pachetul de sancțiuni face parte din strategia mai amplă a președintelui american Donald Trump de a exercita presiuni asupra regimului președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel.
Totuși, măsurile riscă să afecteze și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Cubei și cea mai importantă sursă de investiții străine pentru economie. În fața riscului de sancțiuni americane, numeroase companii europene încearcă să își lichideze rapid interesele de pe insulă.
Luna trecută, compania franceză CMA CGM și operatorul german Hapag-Lloyd au suspendat transporturile către și dinspre Cuba până la noi notificări. Cele două companii reprezintă aproximativ 60% din traficul maritim al țării și au indicat explicit amenințarea sancțiunilor americane drept motiv al deciziei.
Temeri pentru companiile europene de dimensiuni medii
Daniel Bernbeck, director general al Delegației Germane pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor în Cuba, avertizează că noile măsuri sunt deosebit de periculoase pentru companiile europene de dimensiuni medii.
„Companiile mai mici ar putea fi ușor șterse de pe hartă”, a declarat acesta pentru POLITICO.
Bernbeck a precizat că firmele germane active în sectorul energetic cubanez ar putea fi expuse unor riscuri deosebite, fără a le nominaliza din motive de confidențialitate.
La rândul său, Susanne Gratius, specialistă în relațiile dintre UE și America Latină la Universitatea Autonomă din Madrid, consideră că avantajele de a face afaceri în Cuba nu mai compensează riscurile. Potrivit acesteia, noul context poate împinge insula către o formă și mai accentuată de izolare economică.
GAESA, ținta principală a Washingtonului
Noile sancțiuni vizează în mod direct Grupo de Administración Empresarial S.A. (GAESA), conglomeratul controlat de armata cubaneză.
Potrivit unor registre guvernamentale clasificate obținute anul trecut de Miami Herald, GAESA controlează aproximativ 40% din economia Cubei. Conglomeratul operează sistemul bancar al țării, rețele de benzinării, supermarketuri și cea mai mare parte a industriei turistice.
„GAESA deține practic sectorul turistic”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio în cadrul unei audieri în Senat.
Peste jumătate dintre hotelurile Cubei sunt deținute de Gaviota, subsidiară a GAESA, iar majoritatea sunt administrate de grupuri hoteliere străine. Până recent, Meliá și Iberostar gestionau 52 de proprietăți pe insulă, inclusiv un complex de golf all-inclusive în Varadero și patru hoteluri de lux în Havana.
Turismul cubanez, în declin accentuat
Sancțiunile lovesc un sector turistic aflat deja într-o situație dificilă. Problemele economice, penuria de energie și întreruperile frecvente de curent au afectat atractivitatea insulei pentru turiștii străini.
Datele autorităților cubaneze arată că numărul vizitatorilor a scăzut de la 4,7 milioane în 2018 la doar 1,9 milioane anul trecut.
Potrivit Biroului Național de Statistică și Informații al Cubei, tendința descendentă continuă. În aprilie 2026 au fost înregistrate doar 30.551 de sosiri turistice.
Și producătorii de rom ar putea fi afectați
Riscurile nu se limitează la turism. Companiile europene implicate în producția romului Havana Club ar putea fi, de asemenea, expuse efectelor sancțiunilor.
Marca este produsă printr-o societate mixtă între grupul francez Pernod Ricard și compania de stat Cuba Ron. Pernod Ricard este implicată de decenii într-o dispută juridică privind drepturile asupra mărcii Havana Club, revendicate și de Bacardi, companie controlată de foști proprietari exilați.
Deocamdată, nu este clar în ce măsură noile sancțiuni vor afecta această activitate. Pernod Ricard nu a răspuns solicitărilor POLITICO privind operațiunile sale din Cuba.
Reacții prudente din partea Europei
Deși sancțiunile afectează deja interese economice europene, reacțiile guvernelor din UE au fost rezervate.
În Spania, țară cu legături istorice și economice puternice cu Cuba, guvernul condus de Pedro Sánchez a evitat o confruntare directă cu Washingtonul.
Ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, a declarat că autoritățile „monitorizează îndeaproape” situația și încearcă să reducă impactul asupra companiilor spaniole. La rândul său, Jaume Bauzá, ministrul regional al Turismului din Insulele Baleare, unde își au sediul Meliá și Iberostar, a afirmat că autoritățile sunt dispuse să ofere sprijin dacă va fi necesar.
Franța și Germania au adoptat poziții similare, limitându-se la a anunța că urmăresc evoluțiile.
UE evită un conflict cu Washingtonul
Bert Hoffmann, cercetător german specializat în afaceri cubaneze, consideră că statele europene nu sunt dispuse să intre într-o dispută majoră cu Statele Unite pe tema Cubei.
Potrivit acestuia, capitalele europene au acceptat în mare măsură că „SUA nu va permite europenilor să aibă un rol major în relațiile cu Cuba”.
„Cu ce ar trebui Spania să amenințe SUA?”, a întrebat Hoffmann, sugerând că Europa dispune de puține instrumente reale pentru a contracara deciziile Washingtonului.
Bruxellesul, între dialog și critici
Situația contrastează cu reacția dură a Uniunii Europene din anii 1990, când Washingtonul a adoptat Legea Helms-Burton. Atunci, Bruxellesul a introdus o legislație de blocare care interzice companiilor europene să respecte anumite sancțiuni extrateritoriale americane și le permite să solicite despăgubiri.
Astăzi însă, pe fondul conflictelor din Europa și Orientul Mijlociu, apetitul pentru o confruntare pe tema Cubei este redus.
Întrebată de POLITICO despre eventuale măsuri, Comisia Europeană a transmis că încurajează un „dialog constructiv” între Washington și Havana.
Poziția a fost criticată de mai mulți eurodeputați. Leire Pajín, membră a grupului Socialiștilor și Democraților, a susținut că UE trebuie să facă mai mult pentru a combate efectele embargoului american și pentru a apăra interesele europene din Cuba.
„Uniunea Europeană trebuie să-și apere autonomia strategică. Trebuie să apere companiile europene”, a declarat aceasta.
Și eurodeputata franceză Leïla Chaibi, din grupul Stânga, a criticat lipsa de reacție a Bruxellesului.
„În ceea ce privește Cuba, ne comportăm cu SUA ca un cățeluș”, a afirmat ea.
