Psihologia confirmă: persoanele puternice mental răspund întotdeauna în aceste 4 moduri în chat-uri

Modul în care cineva răspunde la mesaje poate dezvălui aspecte ale personalității sale. De la rapiditatea cu care răspunde până la felul în care gestionează conflictele sau stabilește limite în comunicare, fiecare dintre aceste elemente poate funcționa ca un indicator al forței psihologice a unei persoane. Potrivit lui Thomas Holtgraves, în cercetarea sa publicată în Revista de Cercetare în Personalitate, mesajele trimise de persoanele puternice mental au o serie de caracteristici comune, scrie okdiario.

Acest lucru poate depinde atât de relațiile sociale pe care le-au construit, cât și de nivelul de onestitate. În linii generale, acestea tind să mențină un stil de comunicare pozitiv, în care sunt respectate limitele proprii și ale celorlalți și este prioritizată o interacțiune echilibrată și respectuoasă.

Cum răspund persoanele puternice mental în chat-uri

Un semn al unei persoane puternice mental este faptul că nu simte nevoia să răspundă rapid la mesaje sau să fie mereu conectată. În acest caz, poate menține limite în comunicare și nu se simte vinovată atunci când răspunde târziu sau chiar uită să răspundă. Psihologia explică faptul că comunicarea digitală poate provoca stres și anxietate socială atunci când există presiunea de a fi permanent disponibil.

Pe de altă parte, cei care au o mentalitate puternică tind să fie persoane comunicative, care transmit mesaje clare și sunt capabile să își controleze emoțiile. În plus, nu le place să prelungească discuțiile doar pentru a atrage atenția. La acestea se adaugă faptul că nu împărtășesc prea multe informații personale și gândesc de două ori înainte de a trimite un mesaj.

În final, persoanele puternice mental respectă limitele de comunicare ale celorlalți. Înțeleg că aceștia pot fi ocupați și, în consecință, nu se enervează și nu se supără atunci când nu primesc un răspuns imediat la mesaje. Practic, au un stil de comunicare pozitiv, care înțelege limitele și îi respectă pe ceilalți.

Stresul digital

Stresul digital reprezintă creșterea nivelului de stres provocată de utilizarea continuă a dispozitivelor electronice, a rețelelor sociale și a mijloacelor de comunicare, care mențin oamenii conectați permanent și disponibili în orice moment. Această situație generează o nevoie compulsivă de a verifica notificările, de a răspunde la e-mailuri, de a interacționa pe rețelele sociale sau de a urmări activitatea online, creând o presiune constantă care poate afecta sănătatea.

Printre consecințele cele mai frecvente la persoanele care nu sunt puternice mental se numără problemele de somn, durerile de cap, anxietatea și senzația de neliniște, în special în cazul celor care petrec multe ore pe zi conectați, în unele cazuri peste 12 ore zilnic.

Această creștere a stresului digital începe să aibă efecte negative asupra sănătății, inclusiv asupra funcționării creierului. Unele studii arată că creierul nu este conceput pentru a gestiona eficient mai multe sarcini simultan. Atunci când se încearcă realizarea mai multor activități în același timp, atenția se împarte și performanța scade, ceea ce reduce concentrarea și crește oboseala mentală, mai ales atunci când se adaugă o a treia sarcină simultană.

Neurocercetătorul italian Andrea Bariselli avertizează că „creierul nostru nu este pregătit pentru acest tip de videoclip permanent. De fiecare dată când deschidem o altă filă sau verificăm o notificare, sistemul nostru de atenție intră în alertă pentru a decide dacă acel lucru este important sau doar zgomot. Pe termen lung, această stare constantă de vigilență are consecințe: oboseală mentală, iritabilitate și dificultăți de concentrare

Trăim cu un creier preistoric într-o lume care se schimbă mai repede decât poate ține pasul biologia noastră. Suntem făcuți să ne mișcăm, dar petrecem ore întregi stând jos. Suntem construiți pentru experiențe senzoriale reale, dar trăim înconjurați de informații abstracte. Suntem programați pentru conexiune umană, dar de multe ori ne simțim singuri în mijlocul zgomotului social”, a adăugat acesta.

Timpul de utilizare și aplicațiile

Utilizarea telefonului mobil crește puternic după vârsta de 15 ani, în special în rândul minorilor care recunosc că îl folosesc frecvent zilnic.

1. În grupa de vârstă 15-16 ani se observă procente foarte ridicate în mai multe țări europene, cu Norvegia pe primul loc (93,0 %), urmată de Spania (90,0 %), Elveția (89,0 %), Republica Cehă (88,0 %) și Germania (87,0 %).
2. De asemenea, se remarcă Serbia (86,0 %), Lituania (84,0 %) și România (83,0 %), media europeană fiind în jur de 81,0 %.
3. Sub această medie se află țări precum Malta (80,0 %), Italia (76,0 %), Polonia (75,0 %), Estonia (72,0 %), Franța și Portugalia (ambele cu 71,0 %) și Croația (66,0 %), ceea ce reflectă diferențe semnificative în obiceiurile de utilizare a telefonului mobil în rândul adolescenților europeni.

WhatsApp conduce clasamentul celor mai utilizate aplicații pe telefonul mobil, potrivit procentului total al respondenților din sondajul DatosRTVE care o menționează ca fiind una dintre aplicațiile folosite cel mai des, cu 17,7 %. Urmează browserul cu 14,5 %, apoi Instagram cu 11,3 % și YouTube cu 5,8 %.