Studiul face o distincție esențială între două tipare de gândire.
Analiza concretă a problemelor înseamnă concentrarea asupra unor fapte specifice și a unor posibile soluții, conform El Economista.
Analiza abstractă înseamnă a te gândi în mod repetat la cauzele ipotetice și consecințele viitoare ale problemelor, fără a avansa spre rezolvare.
Cercetătorii au descoperit că al doilea tipar este asociat cu niveluri mai ridicate de simptome depresive.
Problema se amplifică atunci când aceste gânduri sunt împărtășite în mod repetat. Asta mai ales prin intermediul platformelor digitale de mesagerie.
De ce WhatsApp-ul poate înrăutăți starea emoțională
Discuțiile față în față despre probleme pot fi benefice în anumite contexte. Însă platformele digitale par să intensifice efectele negative ale „co-ruminării”.
Cercetătoarea Bianca Barreira, de la Universitatea Complutense din Madrid și prima autoare a studiului, a explicat că aceste tipare de comunicare digitală pot contribui la starea de rău emoțional la tineri.
Femeile și tinerii au demonstrat o vulnerabilitate mai mare față de aceste dinamici. Cercetătorii subliniază că luarea în considerare a genului și a vârstei este esențială în proiectarea oricărei intervenții de prevenție.
Ce pot face familiile, profesorii și psihologii cu aceste date
Descoperirile pot fi folosite pentru a proiecta intervenții atât în domeniul educațional, cât și în cel clinic. Potrivit autoarei studiului, aceste date pot ajuta familiile, profesorii și profesioniștii din sănătate mintală să identifice dinamicile de risc și să acționeze preventiv.
Următorul pas al echipei de cercetare va fi proiectarea și testarea unor astfel de intervenții, atât la nivel fizic, cât și digital. Vor fi luate în calcul variabile suplimentare: nivelul socio-economic, gradul de alfabetizare digitală și tipul de relație dintre persoane, prietenie, cuplu sau familie.
MAI MULT MEDIAFAX
