Potrivit nutriționistei, alimentele procesate și ultraprocesate conțin cantități ridicate de sodiu, unul dintre principalii factori ai retenției de lichide.
Mezelurile, conservele, sosurile comerciale, gustările sărate, mâncărurile semipreparate și bulionurile concentrate sunt sursele cele mai frecvente, scrie Okdiario.
De asemenea, sunt de evitat sau moderat măslinele în saramură, murăturile, brânzeturile maturate, carnea și peștele afumat, cârnații și fructele uscate sărate.
Alcoolul îngreunează eliminarea lichidelor și afectează funcția renală. Zaharurile rafinate și excesul de carbohidrați se transformă în glicogen, care reține apa în organism.
De ce să bei mai multă apă reduce balonarea, nu o agravează
Pare contraintuitiv, dar deshidratarea favorizează retenția de lichide. Când organismul percepe că nu primește suficientă apă, tinde să păstreze rezerve pentru reacțiile metabolice. Elena Maestre recomandă hidratarea constantă pe parcursul zilei ca măsură simplă și eficientă de prevenție.
Ce alimente combat retenția de lichide
Potasiul contracarează efectele sodiului și susține funcția de filtrare a rinichilor. Spanacul, avocado, dovlecelul, banana și pepenele galben sunt surse bune de inclus în dietă.
Printre fructele recomandate se numără pepenele verde, ananasul, strugurii, caisele și lămâia, care stimulează producția de urină și reduc balonarea.
Legumele cu proprietăți diuretice – castravete, sparanghel, anghinare, țelină, roșie – completează lista. Infuziile de ceai verde, coada-calului, păpădie sau fenicul au și ele efect diuretic.
Pe lângă alimentație, mai mulți factori contribuie la acumularea de lichide: sedentarismul, statul în picioare sau așezat ore în șir, expunerea la temperaturi ridicate și fluctuațiile hormonale asociate ciclului menstrual, sarcinii sau menopauzei.
În unele cazuri, retenția poate fi simptomul unei afecțiuni medicale – insuficiență venoasă, probleme renale sau hepatice – sau efectul secundar al unor medicamente precum corticoizii sau contraceptivele.
MAI MULT MEDIAFAX
