Există un calcul pe care puțini îl fac atunci când cumpără o locuință, dar aproape toți ajung să și-l reproșeze câțiva ani mai târziu: câte ore pe săptămână pierd ca să facă lucruri care ar trebui să fie simple. Să meargă la sală. Să ducă copilul la înot. Să iasă la o cafea în aer liber. Să facă o tură cu bicicleta. Să petreacă o după-amiază la soare, lângă apă.
În multe dintre cartierele construite în jurul marilor orașe românești, răspunsul la aceste nevoi este același: mașina, traficul, parcarea, drumul. O oră dus-întors pentru treizeci de minute de mișcare. Un stil de viață activ care, în practică, nu prea are loc în program.
Specialiștii în medicină preventivă și psihologie comportamentală au un termen pentru efectul cumulat al acestor compromisuri zilnice: „friction cost” (costul fricțiunii), adică energia mentală și fizică pe care o consumi nu pentru a face un lucru, ci pentru a ajunge să îl faci. Și arată că, pe termen lung, fricțiunea este unul dintre principalii factori care determină oamenii să renunțe la obiceiuri sănătoase. Nu mai este vorba despre lipsa de voință, ci pur și simplu despre distanțele prea mari care trebuie parcurse pentru a ajunge la destinația dorită.
Conceptul de „oraș de 15 minute” și de ce contează pentru un stil de viață confortabil
Tendințele în ce privește urbanismul modern discută prezintă o realitate simplă, dar revoluționară în aplicare: orice ai nevoie pentru o viață echilibrată ar trebui să fie la maximum 15 minute distanță de casă, pe jos sau cu bicicleta. Sală, parc, magazin, cafenea, medic, școală. Nu la o oră cu mașina. La cincisprezece minute de mers pe jos.
Conceptul, popularizat de cercetătorul franco-colombian Carlos Moreno și adoptat de orașe precum Paris, Melbourne sau Amsterdam ca principiu de planificare urbană, nu este o idee nouă. Este, de fapt, felul în care au funcționat orașele înainte ca mașina să devină centrul vieții urbane și felul în care, tot mai mulți specialiști în calitatea vieții susțin că ar trebui să funcționeze din nou.
În România, implementarea acestui concept la nivel de cartier rezidențial privat este aproape inexistentă. Aproape.
Cosmopolis: un lifestyle hub în nordul Bucureștiului
Dacă ar exista un singur loc în România unde conceptul de „oraș de 15 minute” a fost aplicat nu ca declarație de intenție, ci ca infrastructură reală, acela este Cosmopolis. Cel mai mare proiect rezidențial privat din țară, cu peste 17.000 de locuitori, a fost construit după un masterplan în care facilitățile de lifestyle nu sunt un afterthought. Ele sunt parte integrantă din ADN-ul proiectului, gândite și livrate etapă cu etapă, odată cu locuințele.
Concret, ce înseamnă asta pentru un rezident din Cosmopolis? Înseamnă că dimineața poți înota în oricare dintre numeroasele piscine exterioare disponibile gratuit rezidenților, cea mai mare concentrare de piscine dintr-un complex rezidențial din România, și care constituie și un hub al comunității, în care conversațiile se nasc firesc, se socializează, copiii se joacă împreună. Înseamnă că după-amiaza poți merge cu copilul la plajă, pe malul lacului din interiorul cartierului. Înseamnă că seara poți ieși la restaurant sau la o cafea în Cosmopolis Plaza, fără să te urci în mașină.
Între timp, sala de sport, parcurile și pistele pentru alergare sau ciclism sunt la distanță de câteva minute de mers pe jos din orice punct al cartierului.
„Am înțeles încă de la început că oamenii nu vor doar o locuință, ci un stil de viață complet”, spune Ozan Tuncer, CEO Cosmopolis. „Facilitățile nu sunt un bonus. Ele constituie rațiunea pentru care oamenii aleg să rămână. Cineva se poate muta pentru prețul apartamentului, dar rămâne pentru că nu mai poate renunța la piscina din cartier, la plimbarea de seară pe malul lacului sau la cafeaua de duminică dimineața la câțiva pași de casă, cu prietenii din cartier.”
MAI MULT MEDIAFAX
