Miruță a declarat că România a constatat lipsuri în capacitățile de apărare antiaeriană și a transmis solicitări oficiale către NATO pentru completarea acestora, în special în zona Dobrogea. El a explicat că, în momentul în care a ajuns la conducerea ministerului, a fost identificată necesitatea extinderii sistemelor de interceptare.
„Nu, n-am reușit cu ce am avut atunci acolo din niște motive explicabile, tehnici, le-am discutat. Am mai pus în funcție o capabilitate tot în zona Dobrogea de interceptare, însă nu acoperă toată lungimea de interes”, a afirmat Miruță, miercuri seara, la B1 TV.
Acesta a precizat că a transmis NATO o listă de echipamente necesare, inclusiv sisteme de joasă altitudine și tehnologii de interceptare antidrone, toate validate tehnic la nivel aliat.
„Când am ajuns la Ministerul Apărării și am văzut că aceste capabilități pe care noi le avem acolo nu acoperă toate scenariile, am făcut o adresă la NATO prin care am specificat ce anume considerăm noi că avem nevoie”, a spus ministrul.
El a susținut că România a avansat ulterior în procesul de achiziții prin programul european SAFE, cu investiții de ordinul miliardelor de euro în capacități de apărare antidrone.
„Acum, după ce am semnat contractele din SAFE , care pentru prima oară presupun înzestrare pentru Armata Română în zona de apărare antidronă, sunt aproape 3,3 miliarde de euro din SAFE”, a declarat Miruță.
Oficialul a subliniat că demersurile României în cadrul NATO nu reprezintă solicitări neacoperite financiar.
„M-am dus la NATO, am explicat ce am făcut, am arătat documentele care întăresc tot ceea ce am spus până atunci și am cerut cu subiect și predicat, explicând că nu este ceva ce cerșesc, ci este ceva ce noi ne-am plătit, noi am gândit că ne folosește, noi vom avea acolo, de acolo vom apăra și spațiul NATO, nu doar spațiul aerian românesc”, a afirmat ministrul.
MAI MULT MEDIAFAX
