Putin este indignat. Care sunt viitoarele „mutări” ale Rusiei după alegerile parlamentare din Armenia. „Kremlinul are încă numeroase mijloace de a exercita presiuni”

Alegerile parlamentare din Armenia, din 7 iunie 2026, s-au încheiat cu victoria partidului Contractul Civil, condus de premierul Nikol Pașinian. Partidul său a obținut 49,8% din voturi. După redistribuirea proporțională a voturilor de la partidele care nu au reușit să intre în parlament, partidul va avea o majoritate absolută în Adunarea Națională.

Campania electorală s-a desfășurat pe fondul înrăutățirii relațiilor cu Rusia privind potențiala apropiere a Erevanului de Uniunea Europeană, notează The Insider.

• Potrivit analiștilor politici și economiștilor locali cele mai interesante evoluții abia acum încep.
• Armenia nu intenționează să își schimbe cursul către UE.
• În același timp, nu este încă capabilă să își minimizeze legăturile cu Rusia.

„Kremlinul are încă numeroase mijloace de a exercita presiuni, de la impunerea de restricții comerciale transfrontaliere până la îngreunarea vieții migranților armeni pentru muncă din Rusia”, se arată în analiza The Insider.

Implicarea arhiepiscopului Bagrat Galstanyan, acuzat că este „protejatul Moscovei”

Relațiile dintre Armenia și Rusia sunt tensionate de mai mulți ani. După ofensiva Azerbaidjanului din 2023, în Nagorno-Karabah, în urma căreia peste 100.000 de armeni au fost forțați să fugă din regiune, Erevanul a devenit dezamăgit de performanța Moscovei ca aliat. Și-a suspendat efectiv participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

• În același timp, în urma exodului armenilor din Karabah, au izbucnit proteste în masă pe plan intern.
• S-a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pașinian, care nu este considerat un „aliat” la Moscova.

• Cauza protestatarilor a fost apoi preluată de arhiepiscopul Bagrat Galstanyan.
• Autoritățile l-au descris drept „protejatul Moscovei”.
• Galstanyan însuși neagă că a primit sprijin din partea Rusiei.

Totuși, nu există dovezi confirmate care să ateste influența politică directă a Kremlinului asupra mișcării „Lupta Sacră” a arhiepiscopului.

Galstanyan, acuzat de tentativă de lovitură de stat

Protestele din 2023 nu au dus la nicio schimbare politică. Confruntarea dintre autoritățile armene și opoziție s-a intensificat în iunie 2025.

Forțele de securitate din Erevan i-au arestat pe Galstanyan și Samvel Karapetyan. I-au acuzat de tentativă de lovitură de stat și de încercarea de a răsturna guvernul Pașinian.

• Totuși, Erevanul și-a continuat cooperarea economică cu Moscova fără dificultăți majore.
• Cu toate acestea, situația s-a schimbat la sfârșitul lunii mai. Rusia a interzis importul unui număr de bunuri armenești – flori, apă minerală Jermuk, vinuri și brandy-uri, precum și ierburi aromatice, căpșuni, legume și fructe uscate.

Moscova a amenințat că va rezilia acordul bilateral din 2013 care garantează Armeniei aprovizionarea fără taxe vamale cu gaze, petrol și motorină.

Elementul final al acestei campanii este solicitarea Rusiei și a altor membri ai Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA) ca Armenia să organizeze un referendum privind ieșirea din organizație.

Kremlinul continuă să insiste că drumul Armeniei către integrarea europeană este incompatibil cu apartenența la UEEA.

„Moscova este iritată de comportamentul Erevanului”

Experții armeni nu se grăbesc să concluzioneze că cooperarea economică dintre Erevan și Moscova se îndreaptă spre o ruptură definitivă, arată The Insider.

„În primul rând, Moscova este iritată de comportamentul Erevanului. Rusia se află într-o stare de conflict acut cu Occidentul, pe care o percepe ca fiind existențială. Prin urmare, orice interacțiune cu Europa a țărilor din sfera sa de interes este văzută ca ceva neplăcut.

În al doilea rând, aceasta este o încercare a Kremlinului de a influența rezultatul alegerilor din Armenia – de a schimba într-un fel componența viitorului parlament, astfel încât forțele mai loiale Rusiei să ajungă acolo”, a declarat analistul politic Alexander Iskandaryan.

Iskandaryan consideră că Moscova nu a decis încă politica sa post-electorală față de Armenia. Analistul spune că procesul va începe la doar câteva săptămâni după anunțarea rezultatelor.

„Pașinian a anunțat deja că va călători în Rusia pentru a se întâlni cu Putin. Acest lucru nu implică în niciun caz că după alegeri totul va deveni minunat și bacteriile vor dispărea din legume. Relația va rămâne problematică, dar va fi o relație politică”, avertizează analistul politic.

„Putin înțelege că Armenia nu are nicio perspectivă de a adera la Uniunea Europeană în următoarele decenii”

Retorica Kremlinului care îndeamnă Armenia să aleagă între UE și Rusia este doar un pretext, spun experții. Aceștia puncteacă că Armenia nu face niciun pas real către Bruxelles dincolo de declarații de intenție.

„Putin înțelege că Armenia nu are nicio perspectivă de a adera la Uniunea Europeană în următoarele decenii, așa că este puțin probabil să ia în serios astfel de declarații.

• De altfel, această lipsă de seriozitate este demonstrată clar de discrepanța dintre ceea ce se spune și ceea ce se face.
• Luați, de exemplu, remarcile lui Serghei Șoigu, în care Armenia este portretizată aproape ca un dușman de moarte.

Totuși, măsurile concrete pe care le vedem se ridică la o interdicție a importurilor de flori”, a mai spus analistul politic Alexander Iskandaryan pentru The Insider.

Indignarea lui Putin

Apropierea Armeniei de UE este departe de a fi principalul factor care irită Moscova.

• Armenia dezvoltă în prezent activ relațiile cu Statele Unite și, într-un sens mai larg, caută modalități de a-și diversifica legăturile comerciale, economice și energetice cu lumea exterioară, inclusiv prin reducerea dependenței de Rusia.
• Toate acestea îl îngrijorează profund pe Putin.

„Dar nu poate spune acest lucru deschis. Încearcă să-și explice indignarea arătând spre apropierea Armeniei de UE. Apropierea, în realitate, este practic inexistentă în acest moment”, consideră și analistul politic David Stepanyan, membru al inițiativei „Eurovote”.

• Însă există posibilitatea ca, după alegeri, Armenia și Rusia să nu reușească să ajungă la un compromis.
• În acest caz, sancțiunile impuse de Moscova nu vor face decât să se intensifice.
• O astfel de evoluție ar provoca daune semnificative economiei armene.

Economistul Grant Mikaelyan consideră că ajutorul de 50 de milioane de euro anunțat de UE pentru a acoperi pierderile rezultate din restricțiile la import este insuficient.

Precedentul „Georgia”

Mikaelyan s-a arătat, de asemenea, destul de sceptic cu privire la capacitatea Armeniei de a se reorienta către alte piețe.

„Sunt convins că nu va exista un acces real la piața europeană. Există exemplul Georgiei și al încercării sale de a se reorienta către alte piețe.

Acest efort s-a dovedit a fi nereușit, iar agricultura georgiană a avut mult de suferit după 2006. Un anumit grad de reorientare este cu siguranță posibil, dar va fi minim.

Piața europeană este extrem de competitivă și puternic reglementată, așa că mă îndoiesc că poate înlocui piețele post-sovietice”, spune Mikaelyan.

La sfârșitul lunii aprilie 2026, președintele Adunării Naționale, Alen Simonyan, a declarat că, dacă Rusia majorează prețurile la gaze, Armenia ar putea părăsi Uniunea Economică Eurasiatică. El a adăugat imediat, însă, că nu crede că „se va ajunge la asta”.

„Tensiunile sociale ar crește indiferent de situație””

Mikaelyan consideră că un alt factor important ar putea afecta și situația politică a Armeniei: „Cea mai acută fază a protestelor ar putea începe dacă condițiile pentru migranții armeni de muncă din Rusia se deteriorează brusc”.

Vorbind la summitul Uniunii Economice Eurasiatice de la Astana, Vladimir Putin a declarat că, dacă Armenia părăsește uniunea, migranții săi de muncă și-ar pierde toate privilegiile actuale din Rusia.

Mikaelyan consideră că, dacă se introduc astfel de măsuri, până la 100.000 de armeni care își pierd locurile de muncă în Rusia s-ar putea întoarce acasă.

„Cel mai probabil, i-ar învinovăți atât pe Putin, cât și pe Pașinian pentru ceea ce se întâmplă, dar tensiunile sociale ar crește indiferent de situație”, spune acesta.

„Pașinian este una, Armenia este alta”

În același timp, potrivit lui Iskandaryan, este încă mult prea devreme pentru a vorbi despre un astfel de scenariu.

„Presupun că este puțin probabil ca Putin să aibă o atitudine pozitivă față de Pașinian pur și simplu pentru că, din punct de vedere biografic, au ajuns la putere pe căi foarte diferite. Acest lucru nu-l poate atrage pe Putin. Totuși, Kremlinul a știut întotdeauna cum să separe lucrurile: Pașinian este una, Armenia este alta”.

În acest sens, mai susține Iskandaryan, „presupunerea că Kremlinul va rupe imediat legăturile cu Erevanul în urma victoriei partidul Contractul Civil este improbabilă.

Improbabil este și scenariul invers – acela că opoziția pro-Kremlin a țării ajunge la putere și rupe imediat relațiile cu Europa, se mai arată în analiza publicată de The Insider.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Casa Dronelor”. Interceptoarele ucrainene, cea mai mare provocare pentru Putin. Dronele rusești Geran sau Gerbera, pulverizate de P1- Sun, Sting și „Caracatița” 
• Rusia militară a îngenuncheat Rusia civilă. Complexul militar-industrial al lui Putin înghite sume uriașe. „Prăpastia dintre aceste două Rusii nu mai este o notă de subsol în economia de război” 
• Se prăbușește Rusia lui Putin? În Occident, speranța moare ultima, dar se vinde pielea ursului din pădure. „Teren fertil pentru speculații nefondate și iluzii legate de un colaps iminent” 
• Război de gherilă în Strâmtoarea Ormuz, joc pe contre între SUA și Iran. Cum reușește „flota din umbră” a Teheranului să fenteze blocada americană
• Aproape 6 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului. Va reuși Zelenski să-i aducă acasă? „Corupția, aplicarea arbitrară a legii și lipsa statului de drept continuă să le submineze încrederea în viitorul țării”