Cea mai importantă știre pentru jumătate de milion de români de la Consiliul Concurenței. Cum își pot recupera banii din „ratele umflate” de bănci

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR.

Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor.

Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul

Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR.

Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că  cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului.  El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei.

„Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență.

Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda

Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță.

„Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu.

Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile.

O premieră juridică pentru România

Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație.

„E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul.

Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%.

Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare

Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență.

Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat  la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”.

Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților.

 Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană”

Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui.

„Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu.

În opinia sa, nu e nicio surpriză că băncile au această abordare. „Mai surprinzător”, spune șeful autorității de concurență, e faptul că în această investigație „a fost mult mai mult zgomot” și asta în cursul investigației, chiar înainte de o decizie.

„Există dovezi clare ale faptului. A existat un comportament complex al băncilor care a influențat modul de stabilire a ROBOR, a viciat – sau denaturat procesul. Acest comportament implică multe elemente legate de schimbul de mesaje, coordonare pe metodologii etc. (…) E în regulă asta în timpul zilei când faci tranzacții reale, te adaptezi la piață, dar nu e în regulă când ai numai aceste tranzacții potențiale din perioada de fixing. Noi spunem că din punct de vedere al legislației românești și a legislații europene lucrurile sunt foarte clare, iar dosarul a fost discutat, a fost validat cu Comisia Europeană”, adaugă președintele autorității de concurență.

Ce urmează pentru bănci

În opinia lui Bogdan Chirițoiu, investigația e și un semnal pentru bănci că trebuie să„își facă mai bine treaba, să servească mai bine economia”.

„Vom discuta cu băncile – tocmai ca să nu generăm un șoc în piață, să nu afectăm cotațiile ROBOR. Avem în plan să le acordăm o perioadă de tranziție”, a explicat Chirițoiu.

Această perioadă de tranziție va fi după ce toate cele 10 instituții bancare vizate de investigație vor primi motivarea deciziei Consiliului Concurenței – respectiv într-o lună. De la acel moment, instituția le va da un termen de încă 60 de zile să vină cu un plan de conformare.

„Pe care îl vom discuta și nu numai că-l vom discuta, dar o să și aprobăm, ca să fiți siguri că dacă vă țineți de planul ăla nu veți mai avea necazuri cu noi”, spune președintele instituției.

Trebuie menționat că investigația vizează perioada în care foarte multe credite ale populației erau raportate la ROBOR, iar și astăzi există un număr semnificativ de debitori care plătesc dobânzi calculate după acest indice.

Prin urmare, dacă acuzațiile Consiliului privind coordonarea comportamentului băncilor în fixingul ROBOR sunt confirmate definitiv, potențialii reclamanți sunt în principal persoanele care au avut sau au credite cu dobândă variabilă indexată la ROBOR, nu cei ale căror credite sunt calculate în funcție de IRCC.

…