Într-o nouă ediție a emisiunii „Martorii”, transmisă de Gândul, Stelian Ogică a povestit cum a trăit în penitenciar și ce însemna să găsești un loc de dormit într-o cameră în care erau de câteva ori mai mulți oameni decât capacitatea normală. Urmărește aici, integral, emisiunea „Martorii”.
Ogică spune că, în acea perioadă, condițiile erau extrem de grele. El spune că a încercat să evite conflictele, însă nu întotdeauna era posibil.
Stelian Ogică: „Eram 100-120 într-o cameră”
Întrebat de Andrei Dumitrescu dacă a avut conflicte în închisoare, Stelian Ogică a explicat că încearcă de obicei să evite confruntările și să le rezolve prin discuții. Totuși, spune el, în penitenciar apar inevitabil și situații tensionate.
„Eu am stat la Jilava. Contează la închisoare să îți spună cineva o vorbă bună. Eu întotdeauna evit conflictele care au presiune. Caut să le fac mental. Le rezolv mental. Dar ai conflicte cu oameni cu care nu poți să lucrezi mental.”, spune Ogică.
Ogică a descris apoi supraaglomerarea din penitenciar, pe care o consideră una dintre cele mai dificile experiențe.
„Eu am prins perioada aia grea în închisoare. Venise Năstase la putere. Nu mai dădea drumul la nimeni. Și eram 100-120 într-o cameră în care la ora asta se stă până în 10 inși. Nu poți să cobori toți jos la apel. O parte rămân în pat.”, afirmă invitatul.
Paturile de jos erau pentru VIP-uri
Stelian Ogică a explicat și cum funcționa ierarhia informală din interiorul penitenciarului. În camera în care se afla, existau aproximativ 40 de paturi. În multe dintre ele dormeau câte trei persoane.
„Erau vreo 40 de paturi și dormeai câte trei în pat. Paturile de jos erau pentru VIP-uri. VIP-urile care erau respectate dormeau jos.”, spune Ogică.
Acesta spune că a stat atât în paturile de jos, cât și în cele de la mijloc. Adevăratul privilegiu era să ai propriul loc.
MAI MULT GANDUL.RO„Șmecheria la pușcărie era să stai singur în pat, patul de jos, să ai acces la televizor și așa mai departe.”, susține invitatul.
