Vladimir Putin este încă ferm. Ideea de încheiere a conflictului din Ucraina, altfel decât în condițiile sale, este respinsă din start. În același timă, ideea ca Europa să înceapă discuții directe cu Rusia privind pacea în Ucraina devine subiect de diplomație practică. Restabilirea dialogului cu Moscova nu este un obiectiv în sine. Scopul, însă, este de a garanta independența Ucrainei, plus pacea și securitatea Europei.
La începutul lunii iunie, ambasadorii Franței, Germaniei și Regatului Unit au efectuat o vizită la Ministerul de Externe al Rusiei. Au discutat această problemă cu diplomații ruși.
Aceasta va fi o luptă dificilă. Iar scepticismul este natural și justificat, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Totuși, există considerații – psihologice și materiale – care vor crește șansele de succes dacă sunt luate ca principii călăuzitoare.
Nu trebuie să se plece de la ideea că Rusia se apropie de colaps economic
Arkady Moshes este director al programului de cercetare Rusia, Europa de Est și Eurasia la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, Helsinki.
- Acesta notează că planul de joc al Europei nu trebuie să se bazeze pe presupunerea că Ucraina se află pe calea unui succes major pe câmpul de luptă.
- Nu trebuie să plece de la ideea că Rusia se apropie de colaps economic.
- Ucraina pare să fi preluat inițiativa în războiul aerian.
- Dar ar fi prematur să se concluzioneze că Rusia nu va putea răspunde eficient.
„Situații similare au avut loc de mai multe ori în timpul acestui război. Armele occidentale, cum ar fi obuzierele M777 și lansatoarele de rachete HIMARS, i-au oferit Ucrainei mai multe avantaje inițiale.
Dar de fiecare dată, Rusia a găsit în cele din urmă o modalitate de a restabili echilibrul.
Cât despre resursele Rusiei, acestea pot să nu fie nesfârșite, dar sunt nici pe departe epuizate.
Recenta decizie a Kremlinului de a mări din nou numărul forțelor armate ale țării este o dovadă în plus că președintele Vladimir Putin consideră că are mijloacele necesare pentru a continua războiul.
Între timp, partenerii Rusiei din Sudul Global, China fiind în fruntea listei, rămân o sursă de tehnologie. Rămân, eventual, și o sursă de fonduri pe care Moscova le poate folosi în continuare. În această situație, este mai sigur să supraestimezi un adversar decât să-l subestimezi”, continuă Arkady Moshes.
„Europa nu ar trebui să aspire la rolul de intermediar între Rusia și Ucraina”
În al doilea rând, mai scrie Arkady Moshes, „Europa nu ar trebui să aspire la rolul de intermediar între Rusia și Ucraina”.
„Ar trebui să se poziționeze în mod transparent și să acționeze ca partener al Ucrainei. Ceea ce și este. Acesta este, prin urmare, modul în care Moscova o percepe.
- Orice pretenție de a fi un intermediar ar implica cel puțin demonstrarea înțelegerii abordării Rusiei și poate chiar acceptarea de a pune presiune pe Kiev.
- Așa cum a făcut Washingtonul anterior, ceea ce s-a dovedit a fi greșit și a dus la un impas.
În al treilea rând, Europa trebuie să învețe lecțiile trecutului, și anume perioada 2014-2022, când Parisul și Berlinul au preluat conducerea discuțiilor. Însuși formatul negocierilor era cunoscut sub numele de „Cei Patru din Normandia”.
Decizia Europei de a da dovadă de clemență față de Rusia după anexarea Crimeei a făcut ca invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina să fie mai probabilă.
Linia de aversiune față de conflicte a Europei de atunci i-a dat Kremlinului motive să creadă că prima va renunța în cele din urmă la Ucraina. Este foarte posibil ca această gândire să nu se fi disipat complet, nici măcar astăzi”, explică Arkady Moshes.
„Mai mult nu înseamnă suficient”
În al patrulea rând, oricât de banal ar suna, niciun succes nu va fi posibil dacă Europa nu începe să vorbească cu o singură voce.
„Este adevărat că, din 2022, a demonstrat mai multă unitate decât se aștepta cineva. Dar mai mult nu înseamnă suficient.
- Interesele statelor membre ale UE – de la securitate la energie – nu sunt identice.
- Unele grupuri de afaceri puternice sunt, cel puțin implicit, încă dispuse să facă lobby pentru normalizarea relațiilor cu Rusia.
- Acesta este motivul pentru care sancțiunile au fost adoptate atât de lent și fără prea multă convingere.
- Acțiunile nu sunt întotdeauna pe măsura cuvintelor.
Politicile de vize diametral diferite ale statelor membre ale UE individuale, dar și rezultatele deloc impresionante ale campaniei de a pune capăt operațiunilor flotei din umbră a Rusiei sunt o dovadă grăitoare în acest sens”, punctează Arkady Moshes.
„Scopul este de a garanta independența Ucrainei, pacea și securitatea Europei”
În al cincilea rând, orice discuții cu Rusia nu ar trebui să afecteze eforturile tot mai mari ale Europei în domeniul apărării.
„O reluare a relațiilor cu Rusia, dacă se va întâmpla vreodată, va dura mult timp. Capacitățile puternice de apărare ar trebui să le ofere europenilor influența de care au nevoie în prezent.
În al șaselea rând, Europa ar trebui să fie asertivă în tacticile sale de negociere.
- Este imperativ să evităm să fim tratați de Moscova ca pe niște oameni care imploră.
- Europa ar trebui să propună și să fie pregătită să facă concesii, dar trebuie să facă și cereri.
- Nu are rost să lansăm discuții doar pentru a auzi poziția Rusiei.
- Este la fel de bine cunoscută pe cât este de inacceptabilă.
Ideea este de a-l convinge pe Putin să facă compromisuri, fără a ceda prea mult în chestiuni de principiu proprii Europei. Acest lucru ar devaloriza grav eforturile Europei de până acum, ca să nu mai vorbim de sacrificiul ucrainenilor.
În cele din urmă și cel mai important, este esențial să ne amintim că restabilirea dialogului cu Moscova nu este un obiectiv în sine.
Scopul este de a garanta independența Ucrainei, pacea și securitatea Europei. Orice acțiune mai puțin decât atât nu merită efortul”, încheie Arkady Moshes.
MAI MULT GANDUL.RO
