Taina Castelului din Carpați. Locul fascinant imaginat de Jules Verne există și ar fi aproape de Kogaionon, „muntele sfânt al dacilor”

Deși s-a născut doar în imaginația faimosului scriitor de anticipație Jules Verne, o ironie a istoriei face că fascinantul Castel din Carpați chiar există. Astfel, un traseu inedit refăcut de specialiști duce la o cetate medievală părăsită de secole în Transilvania, chiar pe stâncile care străjuiesc intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas timp îndelungate un loc neprimitor, „colindat” de legende tenebroase, numai bune pentru hrănit imaginația numeroșilor iubitori de mistere. Începând din 2025, geoparcul Colț a lansat primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate.

Cetatea Colț este una dintre cele mai vechi din țară, monument istoric emblematic al Țării Hațegului. Ea oferă o călătorie magică în timp, ideală pentru pasionații de istorie romanțată și de explorarea trecutului. „De departe, cetatea pare că se naște din stâncile abrupte, ca o construcție a naturii și a timpului, unde fiecare piatră poartă povestea secolelor și misterul legendar al Carpaților”, scria Jules Verne.

Veche de peste 6 secole, dar ruinată vreme îndelungată, cetatea medievală Colț a rămas un reper viu al pitorescului ținut de la poalele Retezatului, scrie Adevărul. Cetatea, care nu a mai fost restaurată în epoca modernă, și-a păstrat autenticitatea.

Cetatea cnejilor de la intrarea în defileul Retezatului

• Cetatea ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor. Mai precis, a fost ridicată la 1359, în vârful unei stânci din Munții Retezat, în comuna Râu de Mori (județul Hunedoara). Ulterior avea să fie maghiarizată sub numele Kendeffy. Locul ales de cneji pentru ridicarea fortăreței au fost stâncile care se înalță la peste 100 de metri deasupra văii Râușorului. Chiar la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.
• În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț. Lăcașul sfânt avea mare faimă în trecut grație legendelor despre comorile ascunse în jurul ei. Dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat.

Taina icoanelor distruse de turci, calvini sau vrăjitoare

Unii istorici considerau că turcii care au năvălit în Țara Hațegului în secolele trecute au fost cei care au distrus icoanele din vechile biserici. Alții dădeau vina pe calvini. Însă băștinașii aveau și alte teorii personale, mistice, care par de-a dreptul extravagante.

„Coborând din Cetatea Colț şi trecând peste Râuşor, vedem Mănăstirea călugărilor. O biserică veche după stil bizantin, având turnul acoperit cu piatră și fruntarul dărâmat. Se văd şi acum picturile sfinţilor după ritul grecesc.

Pentru una am deplâns pe acei sfinţi. Adecă fiindcă sunt toţi orbi, nu de la natură, ci cu ochii scoşi. Ca să-mi satisfac curiozitatea, îndată după întoarcere am întrebat pe o babă cine ar fi putut scoate ochii sfinţilor.

— Ei, domnişorule — îmi răspunde într-un târziu — ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. Apoi, cei mai învăţaţi nu vreau să creadă, dar ochii de la sfinţi sunt buni la vrăjiturile care se fac pentru muierile necredincioase bărbaţilor lor. Atâta folosesc, că fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”, informa ziarul Tribuna, în anul 1886.

Cum a văzut-o Jules Verne

Cetatea medievală care domină valea Râușorului a păstrat nenumărate enigme. Legendele locale descriu într-un mod fantezist poveștile prințeselor închise în donjonul său. În epoca modernă, nu puțini autori au asociat somptuoasa fortăreață cu „Castelul din Carpați”, descris în secolul al XIX-lea de faimosul scriitor francez Jules Verne în scrierea omonimă.

„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre.

Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul „Castelului din Carpați”.

Jules Verne evoca temerile localnicilor cu privire la ruinele castelului părăsit pe stânci, rămas în grija deplină a naturii şi bântuit, în fantezia sătenilor din Werst, de fantomele foștilor proprietari.

„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute”, mai scria acesta.

Râu de Mori, locul de unde pornesc  două mirifice trasee turistice

În satul Râu de Mori, situat la mai puțin de 20 de kilometri de orașul Hațeg, în inima Țării Hațegului, mai multe pensiuni și locuri de tabără pentru tineri au fost deschise în ultimii ani, mai scrie sursa citată. Cetatea este celebrată în oferta lor ca unul dintre reperele turistice din zonă. Pe jos, este accesibilă pe poteca amenajată recent, care poate fi parcursă prin pădure în 20–30 de minute.

Din Râu de Mori, se desprind două mirifice trasee turistice care urcă spre zona alpină a Retezatului. Astfel, Valea Râușorului urcă din zona Cetății Cândeștilor și a bisericii medievale de la poalele ei spre stațiunea montană Râușor din Retezat. Aceasta e amplasată la peste 1.400 de metri altitudine.

Drumul șerpuiește printre versanții abrupți și împăduriți, lăsând din loc în loc câteva poieni care pot fi folosite ca locuri de popas. Stațiunea Râușor este căutată iarna pentru pârtiile de schi. În cea mai mare parte a anului este locul de unde călătorii își încep ascensiunea spre Vârful Retezat (2.482 de metri), aflat la capătul unui traseu de circa 3 ore.

Tot din Râu de Mori, călătorii pot parcurge drumul de pe Valea Râului Mare spre barajul Gura Apelor din Retezat. Barajul se află la circa 20 kilometri de satul din Țara Hațegului, la peste 1.000 de metri altitudine.

Lacul Gura Apelor ocupă peste 400 de hectare în ținutul sălbatic al Retezatului. Barajul său din anrocamente, de aproape 170 de metri, este unul dintre cele mai înalte din Europa. De la Gura Apelor, traseele turistice urcă pe drumurile forestiere de pe Valea Lăpușnicului Mare spre Poiana Pelegii.

Aici este locul de pornire al drumeților spre zecile de lacuri glaciare și crestele de peste 2.000 de metri din Munții Retezat.

Vârful Gugu sau Kogaionon, muntele sfânt al dacilor

• Un alt drum forestier ocolește lacul de acumulare. Traversează Valea Lăpușnicului Mic și le deschide calea turiștilor spre Vârful Gugu (2.291 de metri) din Masivul Retezat-Godeanu.
• Muntele Gugu este cel mai înalt vârf din Munții Godeanu, dar și una dintre cele mai izolate creste din Carpați. Este înconjurat de Munții Retezat, Țarcu și Cernei. Poate fi explorat pe traseele de munte care pornesc din zona Lacului Gura Apelor din Retezat ori din Retezatul Mic – zona Câmpușel.

• Unii cercetători l-au numit muntele sfânt al dacilor, acel legendar Kogaionon, muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis, potrivit istoricului antic Strabon.

Primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate

La aproape un secol și jumătate de când scriitorul francez a publicat aclamata sa carte, locul care îi păstrează amintirea a rămas în ruină. Însă, dacă în anii trecuți poteca spre Cetatea Colț era dificil de urmat, un traseu tematic amenajat recent a readus-o în arenția publicului și a circuitelor turistice.

Potrivit presei locale, Cetatea Colț a creat primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate. Cărarea care duce în cetatea va fi primul traseu tematic din România interpretat prin benzi desenate. Este o abordare inovatoare de interpretare a patrimoniului geologic, natural și cultural, spun inițiatorii, Asociația Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, în parteneriat cu Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București și cu sprijinul unor parteneri locali.

Traseul, cu o lungime de 1 km, este amenajat în comuna Râu de Mori, pe drumul care leagă satul Suseni de Cetatea Medievală Colț.  Elementul de originalitate al potecii vine din panourile ilustrate de cunoscutul grafician Șerban Andreescu, care transpun vizitatorii într-o poveste feerică spusă cu ajutorul benzilor desenate. Traseul este completat de puncte de popas, indicatoare tematice, figurine din lemn interactive și un sistem digital de monitorizare a vizitatorilor, scrie ghidulbanatului.

Potrivit reprezentanților Geoparcului, în foișorul de la intrarea pe traseu, turiștii pot face fotografii-suvenir.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Insula „bântuită” care a devenit atracție pentru turiști
• Locația din România care se transformă într-un vis, toamna. Destinația „plină de o mistică incontestabilă” a fost inclusă într-un top internațional