Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli FRULEG-RO, care reunește producători din sectorul fructelor și legumelor, avertizează că numeroase exploatații pomicole riscă să își piardă viabilitatea economică și solicită activarea urgentă a mecanismelor de compensare la nivel european și național.
Pierderi extinse în livezi și plantații viticole
Culturile de cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr și struguri de masă sunt printre cele mai afectate, în contextul unor valuri succesive de temperaturi negative care au lovit diferite regiuni ale țării, a transmis vineri asociația.
Organizația avertizează că impactul nu se limitează la pierderi de producție din acest an, ci afectează direct capacitatea fermelor de a continua activitatea, în special în cazul exploatațiilor specializate în pomicultură. „Pentru multe ferme continuarea activității este imposibilă”, a precizat Lucian Florea, președintele FRULEG-RO.
Despăgubiri din fonduri europene și naționale
Asociația cere intervenția autorităților pentru compensarea pierderilor, inclusiv prin utilizarea fondului de rezervă agricol al Uniunii Europene și a fondului de risc, un mecanism de tip asigurare colectivă alimentat prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, gestionat de APIA. Acesta este distinct de fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene și este constituit la nivel național din contribuțiile reținute de la fermieri, fiind destinat acoperirii pierderilor cauzate de factori climatici sau alte riscuri majore.
Fermierii susțin că acest mecanism poate fi activat prin intervenția DR-32 din Planul Strategic PAC 2023–2027, instrument care permite compensarea pierderilor în urma unor evenimente climatice extreme, pe baza principiului solidarității între fermieri din cadrul politicii agricole comune a Uniunii Europene.
Organizația consideră că mecanismul este cel mai potrivit pentru acoperirea pierderilor cauzate de factori climatici, fiind gândit tocmai pentru astfel de situații, și poate funcționa complementar cu fondul de rezervă al Uniunii Europene.
Nouă episoade de îngheț în mai puțin de o lună
Primăvara 2026 a fost marcată de cel puțin nouă episoade distincte de îngheț, începând din 8 aprilie și până la începutul lunii mai, cu extinderi succesive asupra majorității regiunilor țării, a menționat asociația.
Printre cele mai afectate zone se numără Transilvania, Crișana și Maramureș, precum și Banatul și vestul țării. De asemenea, au fost afectate Moldova și Subcarpații de Curbură, alături de zonele montane și depresionare.
Sudul extrem, estul Dobrogei și Lunca Dunării au fost, în general, mai puțin expuse în anumite intervale, însă asociația subliniază că durata și repetarea episoadelor au amplificat efectele asupra culturilor aflate în faze avansate de vegetație.
„Un fenomen excepțional pentru acest moment al anului”
Potrivit organizației, înghețurile din 30 aprilie – 3 mai sunt considerate deosebit de problematice, fiind produse într-o perioadă avansată a sezonului de vegetație, ceea ce a crescut semnificativ riscul de pierderi totale în livezi, „într-o fază în care culturile erau deja dezvoltate, impactul fiind mult amplificat”.
Fermierii avertizează că amploarea fenomenului trebuie evaluată cu atenție, pe baza datelor din teren, pentru a nu fi subestimate pagubele reale.
MAI MULT MEDIAFAX
