Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind starea ecosistemului Mării Negre și modul în care este gestionat proiectul Neptun Deep, operat de OMV Petrom și Romgaz. Organizația susține că, pe 10 martie 2026, imagini satelitare au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde au loc foraje offshore, potrivit unui comunicat transmis de Greenpeace.
Datele analizate arată că pata de poluare s-ar fi întins pe aproximativ 100 de kilometri și ar fi acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a circa 6.300 de terenuri de fotbal. Cu toate acestea, Autoritatea Navală Română nu a trimis o echipă de intervenție pe mare, iar cazul ar fi fost clasat administrativ.
Potrivit Greenpeace, analiza traseelor maritime, pe baza datelor AIS (Automatic Identification System), indică drept posibilă sursă nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore care deservește platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Traseul navei s-ar fi suprapus parțial peste zona unde a fost identificată pata de poluanți.
Autoritățile recunosc alerta, dar nu intervin
Autoritatea Navală Română a confirmat că a primit o notificare prin sistemul european CleanSeaNet privind acest incident. Cu toate acestea, instituția a considerat cazul „irelevant din punct de vedere operațional”, invocând distanța mare față de țărm și nu a efectuat verificări la fața locului.
În paralel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat prelungirea termenului legal pentru a răspunde solicitării Greenpeace, amânând un punct de vedere oficial.
„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, Coordonator Campanii, Greenpeace România.
Semnale din satelit și suspiciuni solide
Greenpeace afirmă că incidentul a fost detectat cu ajutorul sateliților radar Copernicus Sentinel-1, analizat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și verificat de experți în oceanografie.
Potrivit organizației, pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare.
Organizația susține că are un grad ridicat de încredere în existența incidentului, chiar dacă autoritățile nu îl confirmă oficial ca poluare.
Un fenomen mai amplu în Marea Neagră
Cazul nu ar fi unul izolat. Între 2022 și 2025, Greenpeace România a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, acoperind o suprafață de peste cinci ori mai mare decât municipiul București.
Specialiștii atrag atenția că nu este vorba doar despre deversări masive de țiței, ci și despre amestecuri de lichide provenite de la nave, deseori toxice. Acestea, spun ei, au un efect cumulativ asupra ecosistemului marin, afectând sănătatea și capacitatea de regenerare a acestuia.
Greenpeace România cere public companiilor OMV Petrom și Romgaz să își asume responsabilitatea pentru activitatea navelor subcontractate implicate în proiectul Neptun Deep. În același timp, solicită autorităților române o monitorizare reală, transparentă și intervenții concrete în cazul incidentelor din larg, nu doar închiderea administrativă a acestora.
MAI MULT MEDIAFAX
