Acesta a explicat că negocierile pentru formarea unei coaliții sunt complicate, dar adevărata problemă apare ulterior, în menținerea acesteia în timp. Statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni.
„Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”, a declarat Barna.
Viceprim-ministrul, proaspăt numit ministru MADR, a subliniat că există și excepții, însă acestea sunt rare și nu schimbă tendința generală. Chiar și în aceste cazuri, durata mai mare nu este neapărat un semn de stabilitate sistemică.
„Sunt câteodată guverne care stau un an și jumătate. Eu cred că am bătut un record absolut de 2 ani și jumătate la Ministerul Mediului, într-o guvernare precedentă. Dar nu este o chestiune caracteristică unui ministru să stea ani de zile la minister”, a spus acesta.
Instabilitatea guvernamentală nu este, în opinia sa, un lucru benefic, iar fenomenul s-a repetat constant în ultimii ani, fără ca sistemul politic să reușească să se stabilizeze.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru. Este realitatea politică românească, din păcate”, a afirmat viceprim-ministrul.
MAI MULT MEDIAFAX
