Expertul în comunicare Teodora Mețiu a descifrat codul secret al cuvintelor în cel mai nou episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”. Sâmbătă, 9 mai 2026, începând cu ora 19:00, comunitatea ”Altceva” a fost invitată să pășească într-un univers în care cuvintele capătă o putere fantastică. Întâlnirea dintre jurnalistul Adrian Artene și Teodora Mețiu a reprezentat o călătorie profundă în descoperirea unui limbaj ascuns, cel al vocii și al cuvintelor, de care suntem arareori conștienți, dar care ne guvernează întreaga existență.
Cuvinte care dor
„Deci acesta este un cuvânt, mă rog, o expresie periculoasă. Spune-i mai bine copilului: „Peste 5 minute vine tati și venim fără tine?” Sau: „Acum mai dăm 10 minute cu tati și venim fără tine.”
Un alt cuvânt care este una dintre cele mai mari minciuni în relații este „OK”. „OK” nu e niciodată OK.
„Cum ți-a fost la muncă astăzi?”
„Ok.”
„Hai, mă, mergem la mama mea sau ești OK cu treaba asta?”
„Sunt ok.”
Un astfel de „OK” nu trebuie lăsat neexplorat în familie, pentru că este clar că există o problemă pe care persoana o ascunde. La fel și la întrebarea „Ce ai?”.
„Nimic.”
„Nimic” nu e niciodată nimic. Dacă eu aud „n-are nimic”, nu intru în confort. „N-are domnule, nimic.” Și mă duc, îmi iau berea și dau drumul la televizor. Nu, ăsta este primul semnal că „nimic” nu-i nimic.
Trebuie să mă duc să văd ce e sub acel „nimic”, pentru că e foarte mult sub acel nimic.
Dacă este ceva ce aș evita pe viață în relația cu copiii, este folosirea unor formulări de genul:
„Dacă nu-ți faci lecțiile, nu mergi afară, să știi.”
„Dacă nu termini toată farfuria, să nu crezi tu că te las să te joci.”
Există trei valori comune în toți oamenii – fie că ne numim francezi, români, americani, ce vrem noi. Trei sunt comune la noi toți, restul sunt la liber, alese, și ne diferențiază.
Prima valoare comună este nevoia de libertate. Toți vrem să avem senzația că noi alegem, că suntem liberi.
A doua este iubirea. Toți vrem ca ceilalți să se raporteze la noi cu iubire, nu cu răutate sau ură.
A treia este utilitatea. Nimănui nu-i place să se simtă inutil.
Dau un mic exemplu: le văd pe dragele noastre mame care duminica se trezesc să facă prânzul acela de duminică.
Stau în jurul supei, mai fac o tocăniță, miroase frumos, deschid cuptorul, au făcut și o prăjitură. Pun totul pe masă.
Toată lumea se așază și începe să mănânce. Ea stă și se uită… și nu aude nici măcar un „mulțumesc”. Acesta este momentul în care femeia aceea se simte complet inutilă.
De aceea trebuie să avem grijă și de utilitatea oamenilor din jurul nostru, să le sesizăm contribuția, să le arătăm că ne sunt utili.
Când îi spui copilului „dacă nu mănânci tot din farfurie, nu te duci să te joci”, copilul acela nu se mai simte liber în alegerile lui.
În schimb, spune-i: „Când termini tot ce ai de mâncat, poți să te duci la joacă.”
Astfel îi redai libertatea copilului. El decide momentul în care se duce să se joace – după ce termină.
Da, vă sunăm noi dacă vă sunăm.
Și încă o precizare legată de cuvintele „niciodată”, „imposibil”, „nimic”: omul care scoate astfel de cuvinte absolute din gură o face de obicei ca să sublinieze cât de des greșești tu în relația cu el. Cam asta este psihologia din spatele lor.
„Tu niciodată nu ești lângă mine când am nevoie.” Adică: uite cât de grav îmi greșești tu mie.
Adrian nu înțelege că a greșit de atâtea ori în relația cu soția lui. Adrian înțelege că el, ca soț, este greșit. Înțelegi diferența? Una este să înțeleg că am greșit, și alta este să înțeleg că eu, ca persoană, sunt greșit.
Gândește-te la copii: „Hai mă, niciodată nu-ți termini temele alea la timp!”
„Niciodată nu-ți strângi camera!”
„Nimic din camera asta nu stă cum trebuie.”
Copilul acela, zi de zi, înțelege cât de greșit este el”, spune Teodora Mețiu la „Altceva”.
Ediția integrală aici
MAI MULT GANDUL.RO
