Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere chiar și după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia.
„În conformitate cu termenii Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia își păstrează dreptul de a efectua verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la plata finală”, se arată în documentul Comisiei consultat de Economedia.
Acest aspect se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.
Mai exact, jaloanele și țintele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după finalizarea perioadei oficiale de implementare.
Comisia Europeană avertizează asupra nerespectării reformelor adoptate
Comisia avertizează că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi considerate „reversate” dacă statul revine asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică.
„Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR.
Executivul european mai avertizează că, dacă identifică o „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România.
Mai mult, Comisia precizează că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt menite să fie măsuri temporare”, ci fac parte dintr-o „traiectorie mai amplă de reformă”, care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, unde este cazul, prin procedura de deficit excesiv.
MAI MULT GANDUL.RO
