Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate.
„Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România.
Cât de lungă este lista de așteptare
Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate.
Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026.
Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum.
„Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM.
Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european.
„1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA.
„Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.
Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății
Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România.
Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu.
„Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”, a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM.
Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții
În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți.
Printre direcțiile prioritare identificate de specialiștii ARPIM se numără:
- Dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, bazat pe un proces ce analizează numărul și tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani și previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning)
- Modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european
- Măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi
- Reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investițiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare
Soluții pentru recuperarea decalajului în cursa globală a inovației
Potrivit ARPIM, situația României trebuie privită și în context strategic mai larg. Accesul la tratamente noi a devenit mai dificil în toată Europa, unde ponderea medicamentelor compensate integral prin sistemele publice a scăzut de la 42% în 2019 la 28% în 2025, iar timpul mediu de așteptare pentru pacienți a crescut de la 504 la 597 de zile. În plus, Europa pierde teren în competiția globală pentru inovație în sănătate. Spre exemplu, investițiile europene în cercetare-dezvoltare au crescut cu doar 5,4% anual între 2015 și 2023, în timp ce în China au crescut cu 12,1%, iar în SUA cu 6,4%.
„Pentru România, acest lucru înseamnă o presiune dublă: pe de o parte, trebuie să recupereze decalajele interne legate de investițiile în sănătate, iar pe de altă parte riscă să rămână și mai mult în urmă, într-un context internațional în care noile terapii ajung acolo unde există sisteme mai pregătite să le preia rapid. Rapoartele pentru stimularea competitivității Europei (Draghi, Letta) propun și măsuri pentru reducerea acestui decalaj și pentru stimularea industriei farmaceutice, care trebuie să fie discutate, adaptate și introduse și în România, pentru a contracara această presiune”, au conchis reprezentanții ARPIM.
De amintit că, din 2004, ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA – European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), organizația reprezentativă a industriei farmaceutice din Europa.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin Chemie-Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Gilead Sciences, Ipsen, Johnson & Johnson, Medison, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Swixx BioPharma, Takeda, UCB, Vifor.
MAI MULT MEDIAFAX
